Consiliul Fiscal se aşteaptă la o creştere economică de 3,5%, dar cu două rezerve: anul agricol slab şi colectarea de taxe „cu un nivel scăzut al eficienţei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal (CF) se aşteaptă la o creştere economică în jurul valorii estimate de Comisia Europeană, respectiv de 3,5%, în acest an, se arată în raportul anual pe anul 2014 al CF.

În opinia Consiliului Fiscal, rezultatele înregistrate până acum indică posibilitatea materializării unui avans al creşterii economice din acest an în jurul recentei valori estimate de CE, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab.

Motoarele creşterii

Reducerea cotei TVA la produsele alimentare şi la serviciile de restaurant şi catering, dinamica solidă a salariilor reale, revenirea pe creştere a investiţiilor, precum şi accelerarea dinamicii PIB real înregistrată la nivelul UE vor contribui la înregistrarea de către România a unui avans economic net superior celui previzionat la începutul anului, precizează documentul citat.

Pentru România, spune Consiliul Fiscal, prognoza de toamnă a Comisiei Europene anticipează un ritm de creştere economică de 3,5% în anul 2015 (cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât în anul anterior) şi o accelerare a creşterii în 2016 la 4,1%, în timp ce în prognoza preliminară de toamnă 2015, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans al PIB real de 3,4% pentru 2015, respectiv de 4,1% pentru anul 2016.

Estimarea pentru PIB real se bazează, mai ales, pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor, precum şi pe contextul internaţional favorabil şi pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor fiscale.

Astfel, cererea internă este de aşteptat să înlocuiască în continuare exportul net ca principal motor de creştere economică, contribuţia acestuia urmând să fie chiar negativă în 2015 şi 2016.

Investiţiile ar putea înregistra o dinamică pozitivă ca urmare a costurilor mici pentru creditare, a măsurii fiscale de neimpozitare a profitului reinvestit în echipamente tehnologice, a prognozelor favorabile pentru creşterea economică, dar şi în contextul unei posibile îmbunătăţiri a absorbţiei de fonduri europene, arată raportul Consiliului Fiscal.

Atenţie la arierate!

Acumularea de pierderi şi arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este majoritar reprezintă un risc potenţial la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, se mai arată în raportul CF.

Un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare este reprezentat de acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este acţionar majoritar, deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat în final să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice, respectiv prin creşterea deficitului bugetar.

Conform Ministerului Finanţelor, arieratele companiilor de stat reprezintă plăţi întârziate către bănci, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, furnizori şi alţi creditori cu mai mult de 30 zile faţă de termenele contractuale sau legale ce generează obligaţii de plată, informează CF.

Ritmul de diminuare a arieratelor a fost unul lent, ţintele asumate fiind ratate în mai multe rânduri.

La finalul anului 2014, un număr de 1.155 de companii cu capital majoritar de stat au raportat situaţii financiare la MFP, majoritatea fiind organizate ca societăţi comerciale şi regii autonome, totalizând o cifră de afaceri agregată de circa 44,5 miliarde de lei.

Eficienţa colectării, la nivel scăzut

Eficienţa colectării impozitelor se menţine la un nivel scăzut şi este nevoie de timp, probabil, pentru ca procesul de reformă iniţiat să aibă rezultate, se mai arată în raportul anual al CF.

Eficienţa colectării impozitelor se menţine la un nivel scăzut. Un proces de reformă a sistemului de colectare a taxelor a fost iniţiat, dar probabil este nevoie de timp pentru ca rezultatele să apară.

România are cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în anul 2014 doar 33,4% din PIB, cu 11,8 pp sub media europeană, în timp ce nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) a fost de 27,6%, fiind semnificativ mai mic decât în economii similare precum Ungaria (38,5%), Slovenia (36,7%), Republica Cehă (34%) şi Polonia (32,9%), se arată în document.

Potrivit acestuia, veniturile fiscale colectate în anul 2014 au fost apropiate de cele avute în vedere în proiectul de buget, în condiţiile unui avans al PIB nominal apropiat de cel anticipat.

„Gradul de eficienţă a taxării a scăzut semnificativ în cazul TVA, dar s-a majorat în contrapartidă în cazul contribuţiilor de asigurări sociale, impozitului pe profit şi impozitului pe venit“, conchide Consiliul Fiscal.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite