Comisia Europeană anunţă o serie de măsuri menite să consolideze securitatea alimentară mondială şi să sprijine fermierii şi consumatorii din UE
0
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de acţiuni pe termen scurt şi mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială şi să sprijine fermierii şi consumatorii din UE, având în vedere creşterea preţurilor la alimente şi a costurilor factorilor de producţie, cum ar fi energia şi îngrăşămintele.
Potrivit datelor CE, creşterea rapidă a preţurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată şi mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidenţiază din nou necesitatea ca agricultura şi lanţurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente şi mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.
Astfel, Comisia se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente şi producător agroalimentar de top, contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, precum şi în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu, care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, şi în Asia şi în Africa Subsahariană.
„UE este un furnizor principal de asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare în ceea ce priveşte alimentele şi sistemele alimentare.”, precizează reprezentanţii CE.
Conform acestora, disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul este în mare măsură autonom în ceea ce priveşte multe produse agricole.
„Cu toate acestea, sectorul nostru agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producţie, precum îngrăşămintele şi energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce priveşte producţia şi riscă să ducă la creşterea preţurilor la alimente.”, precizează sursa citată.
Consolidarea securităţii alimentare mondiale
Executivul comunitat mai arată că situaţia securităţii alimentare din Ucraina, devastată de război, este foarte îngrijorătoare, în special în oraşele asediate, deoarece se pare că Rusia vizează şi distruge în mod deliberat locurile unde sunt depozitate alimente.
Comisia ajută Ucraina să elaboreze şi să implementeze o strategie de securitate alimentară pe termen scurt şi mediu pentru a se asigura că factorii de producţie ajung la ferme, acolo unde este posibil, şi că transportul şi instalaţiile de depozitare sunt menţinute, pentru a-i permite Ucrainei să îşi hrănească cetăţenii şi să îşi reia, în cele din urmă, exporturile.
Un Program de sprijin de urgenţă al UE în valoare de 330 de milioane de euro pentru Ucraina va contribui la asigurarea accesului la bunuri şi la servicii de bază, precum şi a protecţiei populaţiei.
Programul urmăreşte să ajute la atenuarea suferinţei ucrainenilor prin asigurarea accesului la bunuri şi la servicii de bază, precum şi a protecţiei acestora. Un alt obiectiv important va fi reconstruirea infrastructurilor civile de mică amploare, planificarea strategică, precum şi asigurarea securităţii energetice.
Comisia va asigura o monitorizare şi o analiză periodică a preţurilor la alimente şi a insecurităţii alimentare şi îşi va continua implicarea în cadrul organismelor internaţionale şi multilaterale (FAO, OMC, G7, G20) în vederea coordonării politicilor. În plus, UE a intensificat asistenţa umanitară pentru regiunile şi pentru grupurile de populaţie cele mai afectate de insecuritatea alimentară.
În cadrul programului de cooperare internaţională pentru perioada 2021-2027, UE va acţiona în direcţia dezvoltării sustenabilităţii sistemelor alimentare, împreună cu aproximativ 70 de ţări partenere.
Mai mult, cu ocazia Summitului privind nutriţia pentru creştere de la Tokio din luna decembrie 2021, UE şi statele sale membre s-au angajat să abordeze în continuare malnutriţia, cu o alocare substanţială în valoare de 4,3 miliarde de euro, inclusiv cel puţin 2,5 miliarde de euro din partea UE pentru cooperarea internaţională cu obiectiv nutriţional în perioada 2021-2024.
În plus, UE va continua să pledeze ferm pentru evitarea restricţiilor la export şi a interdicţiilor la export privind produsele alimentare şi pentru buna funcţionare a pieţei unice.
Această criză profundă confirmă faptul că trebuie să accelerăm, la nivel mondial, tranziţia sistemelor alimentare către sustenabilitate şi rezilienţă, pentru a fi mai bine pregătiţi în caz de crize viitoare. Ca urmare a Summitului ONU privind sistemele alimentare din 2021, Comisia se va implica în opt coaliţii care vizează creşterea sustenabilă a productivităţii, rezilienţa şi transformarea sistemelor alimentare.
Sprijinirea fermierilor şi a consumatorilor din UE
Pentru a face ca preţurile la alimente să fie mai accesibile, statele membre pot implementa, de asemenea, rate reduse ale taxei pe valoarea adăugată şi pot încuraja operatorii economici să limiteze creşterea preţurilor cu amănuntul.
De asemenea, statele membre pot recurge la fondurile UE, precum Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), care sprijină acţiunile ţărilor din UE de a furniza asistenţă alimentară şi/sau materială de bază grupurilor celor mai vulnerabile.
Noul Mecanism european de pregătire şi răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară (EFSCM), recent instituit, care reuneşte administraţiile europene şi naţionale şi actorii privaţi de-a lungul lanţului de aprovizionare, va efectua o cartografiere detaliată a riscurilor şi a vulnerabilităţilor lanţului de aprovizionare cu alimente al UE, urmată de recomandări şi de măsuri de atenuare adecvate.
Pentru a-şi îndeplini rolul de furnizor mondial de alimente care continuă să fie pe deplin implicat în tranziţia ecologică, sectorul agricol al UE are nevoie de tot sprijinul nostru.
În acest scop, Comisia a adoptat astăzi următoarele măsuri:
- Un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro, recurgând inclusiv la rezerva de criză, pentru a-i sprijini pe producătorii cei mai afectaţi de consecinţele grave ale războiului din Ucraina.
Pe această bază, statele membre ar putea furniza sprijin financiar suplimentar fermierilor, pentru a contribui la securitatea alimentară mondială, sau ar putea aborda perturbările pieţei cauzate de creşterea costurilor factorilor de producţie sau de restricţiile comerciale. Ar trebui să se acorde prioritate sprijinirii fermierilor care utilizează practici sustenabile, asigurându-se totodată orientarea măsurilor către sectoarele şi fermierii care sunt cel mai grav afectaţi de criză.
- Mai multe avansuri din plăţile directe, precum şi din măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, acordate fermierilor începând de la 16 octombrie 2022.
- Măsuri de piaţă de tip „plasă de siguranţă” pentru sprijinirea pieţei cărnii de porc, având în vedere situaţia deosebit de dificilă a sectorului.
- O derogare excepţională şi temporară pentru a permite producţia pe pârloage a oricăror culturi în scopuri alimentare sau furajere, menţinând în acelaşi timp întregul nivel al plăţii pentru înverzire acordate fermierilor. Acest lucru va spori capacitatea de producţie a UE în pofida disponibilităţii limitate a terenurilor fertile.
- Flexibilităţile temporare specifice în legătură cu cerinţele de import existente privind hrana pentru animale vor contribui la atenuarea presiunii asupra pieţei hranei pentru animale.
Comisia a propus un nou cadru temporar de criză, de sine stătător, care include şi fermierii, producătorii de îngrăşăminte şi sectorul pescăresc.
Acesta permite acordarea de ajutoare de stat fermierilor afectaţi de creşteri semnificative ale costurilor factorilor de producţie. Preţurile la îngrăşăminte şi aprovizionarea cu îngrăşăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se asigura faptul că perspectivele de recoltă la nivelul UE nu sunt periclitate.
Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să comunice lunar date privind stocurile private de produse esenţiale pentru alimente şi furaje, pentru a avea o imagine de ansamblu precisă şi în timp util a disponibilităţii
acestora.
Consolidarea rezilienţei şi a sustenabilităţii sistemelor noastre alimentare
Sustenabilitatea alimentară este o parte integrantă a securităţii alimentare. La implementarea tranziţiilor necesare prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator” şi în Strategia privind biodiversitatea, Comisia se va asigura că productivitatea generală a agriculturii UE nu este subminată.
Aceasta înseamnă o utilizare sporită a inovaţiilor, pentru a contribui la creşterea productivităţii în mod sustenabil, cum ar fi agricultura de precizie, noile tehnici genomice, gestionarea îmbunătăţită a nutrienţilor, gestionarea integrată a dăunătorilor, alternativele biologice la pesticidele chimice etc.
Sporirea rezilienţei, prin reducerea dependenţei agriculturii europene de energie, de importuri cu consum ridicat de energie şi de importuri de hrană pentru animale este, mai mult ca oricând, o necesitate. Rezilienţa necesită surse de import şi pieţe de desfacere diversificate, prin intermediul unei politici comerciale multilaterale şi bilaterale solide.
Programul Orizont Europa va investi în cercetare şi în inovare pentru a înlocui utilizarea îngrăşămintelor sintetice.
Printre propunerile prezentate de Comisie se numără sporirea eficienţei de utilizare a azotului, tranziţia la amoniacul verde pentru îngrăşăminte şi valorificarea biomasei. Astfel, Comisia invită statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în această privinţă.
Se încarcă comentariile...
