Cluj-Napoca, peste București la educație, calitatea vieții și inovație. Capitala conduce la capitolul economie
0Cluj-Napoca își consolidează poziția de lider urban al României, devansând capitala la educație, calitatea vieții și inovație, în timp ce Bucureștiul rămâne puternic doar la capitolul economie.

Orașul de pe Someș își păstrează locul fruntaș în clasamentul performanței urbane, confirmându-și statutul de etalon al dezvoltării locale din România. Potrivit celei de-a doua ediții a City Index 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), Cluj-Napoca continuă să domine la educație, calitatea vieții și spirit antreprenorial, fiind lider la indicatori precum calitatea învățământului, nivelul de educație universitară, densitatea antreprenorială și conectivitatea pe calea aerului cu alte destinații, potrivit Mediafax.
Performanță prin educație și comunitate
De asemenea, orașul excelează la componenta Vibrație – care măsoară energia socială și culturală a orașului, adică felul în care oamenii trăiesc, interacționează și se bucură de viața urbană. Și aici a depășit capitala, obținând cel mai mare scor din țară (69,9 puncte), iar la Calitatea locului – categorie care reflectă atractivitatea urbană, serviciile publice, mediul și sănătatea, Cluj-Napoca a devansat Sibiul, Bucureștiul, Brașovul și Iașiul.
„Clujul și-a construit performanța prin educație, cultură și comunitate, nu doar prin investiții materiale. Este un exemplu de oraș care aplică soft power – puterea de a atrage și de a inspira”, notează raportul institutului de analiză.
„Rezultatele din acest an arată clar că nu există orașe fără potențial. Peste 80% dintre municipii se află în top 3 național la cel puțin un indicator, ceea ce confirmă diversitatea și competitivitatea locală”, a explicat directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, Florian Filat.
Deși capitala ocupă locul al doilea în clasamentul general și este lider incontestabil la Prosperitate (69,6 puncte), continuă să piardă teren la calitatea vieții. Bucureștiul stă foarte bine la economie și inovație, dar are probleme la siguranță, locuințe și evoluția populației.
„Capitala are forță economică, dar competitivitatea urbană este dezechilibrată de problemele legate de locuire, trafic și mediu”, se arată în raportul City Index.
Viața culturală, noul indicator al succesului urban
Datele arată o schimbare importantă de perspectivă: divertismentul și educația au devenit cei mai influenți factori ai performanței urbane, depășind chiar economia. Potrivit analiștilor, contribuția acestor domenii la scorul total al orașelor depășește 10%, iar „orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc atractivitatea și performanța urbană”.
„Pentru marile centre, mega-evenimentele aduc vizibilitate și capital. Pentru cele medii, festivalurile tematice și reamenajarea spațiilor publice sunt căi eficiente de diferențiere”, notează autorii studiului.
Orașele de top se diversifică
Celor trei orașe din vârful clasamentului – Cluj-Napoca, București și Sibiu, le urmează alte centre urbane puternice: Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș. În același timp, orașele medii precum Bistrița, Craiova, Târgoviște și Suceava urcă datorită rezultatelor bune în educație și cultură. Focșaniul devine noul lider la fonduri europene atrase, urmat de Zalău și Bistrița.
Brașovul și Oradea se remarcă prin dezvoltarea turismului și proiectele de regenerare urbană, în timp ce Timișoara a câștigat vizibilitate prin investițiile în inovație și cultură. Iașiul și Alba Iulia se disting prin educație și implicare civică, iar Constanța și Târgu Mureș se evidențiază prin performanțele în sănătate, diversitate socială și calitatea serviciilor publice.
Noi centre urbane în plină ascensiune
Craiova este una dintre cele mai dinamice prezențe din clasament, cu progrese clare în educație, inovație și turism: „Orașul a avansat vizibil la indicatorii de turism, număr de înnoptări, locuri emblematice, experiențe culinare și de shopping, dar și oportunități de cazare, în paralel cu îmbunătățiri la educația preuniversitară și universitară”, se arată în raport.
Și alte orașe medii înregistrează creșteri spectaculoase. Aradul își consolidează profilul academic și economic odată cu deschiderea unei secții de Informatică Economică a Universității Babeș-Bolyai și prin operaționalizarea Parcului Industrial, iar Baia Mare crește prin îmbunătățirea infrastructurii medicale, a ofertei recreaționale și a competitivității urbane.
România urbană în două viteze
Raportul IOV subliniază o Românie urbană în două viteze: Orașele mari, precum Cluj și București, rămân performante prin inovație, educație și calitate a vieții, iar cele mici și medii cresc prin investiții publice și infrastructură.
„Orașele de top își consolidează performanța nu prin extinderea infrastructurii, ci prin consolidarea capitalului uman, culturii și vibrației comunitare. Cu nevoile de bază deja acoperite într-o bună măsură, ele se concentrează pe satisfacerea nevoilor superioare ale locuitorilor: apartenență, stimă, auto-actualizare”, explică realizatorii City Index 2025. Cu alte cuvinte, performanța unui oraș nu se mai măsoară doar în PIB, ci în calitatea experienței de viață pe care o oferă locuitorilor.
Institutul pentru Orașe Vizionare studiază performanța și evoluția orașelor din România, oferind date, rapoarte și instrumente pentru dezvoltare sustenabilă și competitivitate locală. Analiza comparativă a inclus 41 de municipii reședință de județ, evaluate pe baza a 51 de indicatori care reflectă trei dimensiuni majore ale dezvoltării urbane: calitatea locului – ce include aspecte legate de viață, mediu, educație și sănătate, prosperitatea – definită prin economie, inovație și finanțe publice – și vibrația, care măsoară dinamismul cultural, sportiv, recreativ și social al orașelor.

















































