Centrele istorice, atracţie pentru investitori

Bucureştiul este printre puţinele oraşe din România care nu îşi exploatează potenţialul zonei vechi

Luând exemplu de la locaţii cu tradiţie în domeniu, cum sunt Varşovia, Praga sau Budapesta, câteva dintre oraşele româneşti au decis să fructifice potenţialul unor astfel de zone, au făcut investiţii, iar acum se bucură de interes atât din partea companiilor dispuse să aducă bani, cât şi din partea turiştilor.
Alte urbe, însă, au ratat startul, urmând să se integreze în UE fără unul dintre punctele de maxim interes. Iar Capitala se numără printre acestea. Foarte atractive în ceea ce priveşte centrele lor istorice sunt cotate oraşe precum: Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Braşov, Sighişoara şi Constanţa.
Olandezul Jerry van Schaik este unul dintre investitorii din centrul istoric al Capitalei. Povestea lui începe în anul 2001, când a făcut prima afacere în zonă, cumpărând clădirea în care este acum situat barul Amsterdam Grand Cafe. El controlează şi Hotelul Rembrandt, localizat în acelaşi perimetru. Planurile lui Van Schaik includ şi construirea unui nou hotel, însă el întâmpină o mulţime de probleme. Edificiile din zonă sunt prinse într-un amalgam de procese de revendicare între stat şi vechii proprietari. Dilema omului de afaceri, şi nu numai a lui, este următoarea: are bani, vrea să investească, dar nu are unde.
"În 2000, când am venit pentru prima dată aici, mi s-a spus că în cinci ani zona va fi total schimbată. şase ani mai târziu, lucrurile sunt exact la fel", povesteşte Van Schaik. Centrul Istoric este cuprins între Calea Victoriei şi Bulevardul Magheru, fiind străbătut de cea mai veche arteră comercială a Capitalei, strada Lipscani.
Autorităţile au în plan reabilitarea faţadelor şi a infrastructurii. Numai utilităţile şi drumurile vor necesita o investiţie de circa 22 milioane de euro, din fonduri locale, europene (8 milioane de euro) şi un grant al guvernului olandez în cuantum de 1,8 milioane de euro.
Companiile din zonă s-au grupat în Asociaţia Investitorilor din Centrul Istoric (AICI), care urmăreşte să medieze relaţiile dintre mediul privat şi autorităţi. Din AICI fac parte 20 de companii din domenii de activitate precum comerţul cu mobilă, anticariat sau baruri şi restaurante, cumulând afaceri de 15 milioane de euro anual. Specialiştii estimează însă un potenţial de business cu mult mai mare.

Braşovul are un centru vechi "ca la carte"
Oraşul de la poalele Tâmpei, de exemplu, a găsit reţeta de succes. "Majoritatea clădirilor particulare cu regim juridic clar au fost renovate şi transformate fie în pub-uri şi restaurante cochete, fie în magazine cu suveniruri ori reprezentanţe ale unor firme", ne-a declarat Adrian Pop, reprezentantul filialei Braşov a Uniunii Naţionale Imobiliare (UNIM), care reprezintă interesele agenţiilor imobiliare.
În asemenea condiţii, cele două străzi de lângă Piaţa Sfatului sunt locul în care se fac cele mai profitabile afaceri comerciale din oraş. Cine deţine un spaţiu comercial în "zona zero", în care preţul de vânzare depăşeşte chiar şi 3.000 euro/mp, cu greu poate fi convins să-l vândă, fiind mai rentabilă închirierea lui, cu sume cuprinse între 60 şi 80 euro/mp pe lună. În comparaţie, o locuinţă în Braşov se vinde, în medie, cu 1.000 de euro pe mp.

Clujul mizează pe integrare
În schimb, în centrul vechi din Cluj-Napoca nu se fac deocamdată afaceri cu un anumit specific. "Clădirile cu o arhitectură deosebită, din zona ultracentrală, sunt singurul atu al zonei în care preţurile de vânzare ori chiriile spaţiilor comerciale sunt la acelaşi nivel ca în Braşov", explică Sanda Moldovan, preşedintele UNIM - Cluj. Centrul ar putea atrage investiţii mari în comerţ în anii viitori, sunt de părere reprezentanţii municipalităţii clujene, mai ales că, din 2007, zona veche va deveni pietonală pe un sens al Bd Republicii.