Ce își doresc angajații de la angajatori, în funcție de generația din care fac parte

Comportamentul angajatului în relația cu locul de muncă diferă în funcție de generația din care face parte, la fel cum și așteptările acestora de la angajatori variază în funcție de nevoile vârstei, reiese dintr-o amplă cercetare privind piața muncii.

Comportamentul angajatului diferă în funcție de generația din care face parte. Foto arhivă

Potrivit acesteia, aproape toți angajații români își doresc salarii competitive și apreciere, în timp ce tinerii de până în 28 de ani își schimbă cel mai des locul de muncă și se consideră o minoritate, la birou.

Salariul și beneficiile rămân factorii principali care descriu angajatorul ideal pentru angajații români, indiferent de vârstă, echitatea și incluziunea fiind esențiale pentru atragerea și retenția generației tineri. Pe de altă parte, Millennials ( (adică persoanele cu vârsta între 29 și 44 de ani) și Gen X (45-60 de ani) acordă o importanță mai mare siguranței locului de muncă, se menționează în studiul Randstad Romania Employer Brand Research 2025.

Aproape trei sferturi dintre angajații români se simt implicați în rolul actual, iar 56% sunt mai motivați decât anul trecut. Salariul și beneficiile reprezintă principalul motiv pentru lipsa de implicare, în timp ce aprecierea este crucială pentru motivație. 78% dintre angajați consideră importantă recalificarea, fără a fi remarcate diferențe semnificative între diverse categorii de vârstă.

Gen X (45 – 60 de ani) este în special motivată de recunoaștere, în timp ce Gen Z și Millennials sunt influențați de o gamă mai variată de factori, ceea ce sugerează că strategiile de implicare multifactoriale sunt mai eficiente pentru aceste grupuri. Echilibrul între viața personală și cea profesională este deosebit de important pentru talentele digitale, în timp ce angajații din domenii profesionale și operaționale pun mai mult accent pe inițiativele dedicate echității.

Cercetarea evidențiază un decalaj interesant între principalele elemente care definesc profilul angajatorului ideal și evaluarea angajatorului actual, cu o diferență majoră între cele două situații în ceea ce privește poziția salariului atractiv și a beneficiilor.

Angajații vor să își schimbe locul de muncă, dar ezită să acționeze

Intențiile de schimbare a locului de muncă au crescut cu 2% față de 2024, dar fluctuația efectivă a angajaților a rămas stabilă, indicând o piață a muncii echilibrată. Este prin urmare un moment prielnic pentru angajatori de a investi în strategii de retenție pe termen lung, mai degrabă decât să reacționeze la schimbări pe termen scurt. Pachetul salarial insuficient se consolidează ca motiv principal pentru care angajații iau în calcul schimbarea locului de muncă. În același timp, alți factori motivaționali au scăzut în importanță în 2025. Aceste tendințe subliniază importanța unei remunerații corecte și competitive pentru retenția talentelor.

Legat de schimbarea sau căutarea locului de muncă, studiul arată că Gen Z (tinerii de până în 28 de ani) schimbă cel mai des angajatorul (21%), în timp ce Baby Boomers (persoane de peste 61 de ani) îl schimbă cel mai rar (4%), reflectând alte priorități legate de vârstă și un grad diferit de toleranță la risc.

Comportamentele legate de căutarea unui loc de muncă diferă între generații: toate folosesc platformele de joburi, dar tinerii de până în 28 de ani apelează mai mult la Google și social media, Millennials (29 - 44 de ani) preferă LinkedIn, iar Gen X (45 - 60 de ani) se bazează pe relațiile personale.

Talentele digitale nu pleacă des de la angajatorul curent dar își doresc cel mai mult să o facă, ceea ce poate indica o nemulțumire latentă, care nu s-a manifestat încă.

Optimismul față de AI scade, în timp ce preocupările legate de diversitate cresc

Adoptarea AI rămâne cea mai ridicată în rândul generațiilor tinere, dar utilizarea sa regulată a scăzut în toate categoriile de vârstă față de 2024. Angajații devin mai puțin optimiști în legătură cu impactul AI asupra muncii lor.

5% dintre respondenți se așteaptă să își piardă locul de muncă din cauza AI în următorii 5 ani, un procent care ajunge la 10% în transport și logistică, dar coboară la 1,39% în administrație, secretariat și HR.

În ceea ce privește echitatea, studiul arată că ponderea angajaților minoritari care se confruntă cu obstacole din cauza identității lor a crescut cu 4% față de anul trecut. 18% dintre angajații români se identifică drept minoritari, cu Gen Z având cea mai mare reprezentare (28%).