Ce face România pentru a își adapta strategia de apărare la noile condiții de securitate. Ce se întâmplă la nivel european
0Războiul din Ucraina, ce durează de aproape doi ani și nouă luni, a făcut statele europene să își regândească strategia de apărare la noile condiții de securitate. Și România are proiecte în acest sens, însă deocamdată doar pe hârtie.
Guvernul precizează în Strategia privind industria de apărare a țării că, în următorii șase ani, va stimula financiar cercetarea și inovarea din acest domeniu-cheie și că 2% din bugetul anual al Apărării, aproximativ 200 de milioane de euro anual, vor fi alocați cercetării. Și în jurul acestei strategii va fi dezvoltată industria de apărare, un domeniu în care România a fost prinsă pe picior greșit de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Sub autoritatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) funcționează un număr de 22 operatori economici cu capital majoritar/integral de stat din industria națională de apărare, iar anul trecut cifra lor de afaceri cumulată s-a ridicat la aproximartiv 5,6 miliarde de lei.
Dar cele mai multe dintre fabrici – în care se produc, muniție, explozibili, armament, – nu au mai fost modernizate de mult timp și nu sunt la standardele NATO.
Guvernul României vrea însă să aloce 150 de milioane euro anual pentru retehnologizarea acestor fabrici și creșterea productivității acestora.
”Dezvoltarea industriei naționale de apărare a reprezentat constant o prioritate pentru Ministerul Economiei, principalele probleme în asigurarea necesarului de muniție fiind generate de lipsa de pulberi și explozivi (atât a materiilor prime necesare confecționării încărcăturilor de azvârlire și lovire, cât și a mașinilor-unelte/liniilor de producție/fabricilor necesare confecționării compozițiilor specifice). Raportat la furnizarea de informații cu privire la parteneriate internaționale cu fabricanți de arme externi pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare, precizăm faptul că este în derulare un demers de adaptare a cadrului legislativ existent, demers al cărui scop final este reprezentat de reducerea dependenței industriei naționale de apărare de materii prime esențiale în vederea satisfacerea necesarului FSNA (Forțelor Sistemului Național de Apărare). Este de amintit realizarea de produse noi în capacitățile deja existente precum și dezvoltarea de capacități noi ale operatorilor din industria națională de apărare, în care pot fi produse proiectile de artilerie de calibru mare (152 și 155 mm), bombe de aruncător calibrele 88 și 120 mm precum și alte produse/servicii militare”, au precizat pentru ”Adevărul” oficiali din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
În Strategia pentru industria de apărare (SNIA), publicată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în dezbatere în luna august, se precizează că vor fi create condițiile pentru înființarea a încă 30 de firme în industria de apărare, fiind totodată specificate rezultatele așteptate și anume: creșterea ponderii operatorilor economici de stat și privați care fabrică produse inovative la un număr de cel puțin 30; creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii care operează în domeniul industriei naționale de apărare cu cel puțin 50 de operatori.
”Cifrele prognozate mai sus au în vedere satisfacerea necesarului de înzestrare cu tehnică militară, modernă a Forțelor Sistemului Național de Apărare, cel puțin la nivelul la care sunt descrise și detaliate prin programele de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale. Scopul final al demersurilor propuse a fi realizate prin această Strategie este ca industria națională de apărare să fie într-un interval de timp rezonabil în măsură să fabrice produse militare și să ofere servicii specifice la un înalt nivel competitiv și de calitate pentru FSNA atât în timp de pace cât și pe timp de război și totodată să beneficieze de oportunitățile comerciale oferite de apartenența la spațiul economic european și parteneriatul transatlantic”, adaugă reprezentanții Ministerului Economiei.
România va avea cea mai mare fabrică de pulberi explozive din Europa de Est
Iar un prim semn bun este legat de faptul că firma germană Rheinmetall, lideră europeană în producţia de sisteme de apărare, a primit 47 milioane de euro din Fondul European pentru Apărare, iar în august 2024 a început în orașul Victoria lucrările pentru construirea unei noi fabrici de pulberi explozive în România, aceasta urmând a fi cea mai mare fabrică de profil din Europa de Est. Investiția totală se ridică la 400 de milioane de euro. O investiție ce e o gură de oxigen pentru industria de apărare de la noi. Fabrica trebuie terminată până pe 31 ianuarie 2027, iar aceasta va fi realizată de Rheinmetall alături de compania românească Pirochim Victoria SA.
Pe 19 septembrie 2024, în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărăre a Țării (CSAT), a fost analizat și aprobat Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Pe lângă aprobarea PSAC, membrii CSAT au vorbit și despre Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034, însă discuțiile vor continua.
Având în vedere situația regională de securitate, România vrea ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să asigure producerea de tehnică militară.
„Schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor. Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război. În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional”, spuneau în septembrie 2024 reprezentanții Administrației Prezidențiale într-un comunicat de presă.
Polonia, cea mai mare armată din Europa
Alte țări europene au făcut deja pași majori privind schimbarea strategiei de apărare și investiții majore în acest sens. Polonia va avea în anii următori cea mai puternică armată terestră din Europa. Polonia a investit masiv în armată după invazia Ucrainei, ajungând la peste 4% și chiar 5% din PIB.
În 2024, a alocat 4,12% din PIB-ul său pentru apărare, iar anul viitor intenționează să cheltuiască aproape 5%. Aceasta este cea mai mare cifră de acest gen din țările membre NATO. ,
Polonia a achiziționat de la SUA 96 de elicoptere AH-64E Apache, unele dintre cele mai bune din clasa lor; 486 de unități HIMARS, care s-au dovedit extrem de eficiente în războiul din Ucraina; 366 de tancuri M1A2 Abrams, dintre care 250 sunt în cea mai recentă versiune SEPv3; 32 de avioane de luptă F-35A de generația a cincea; două baterii de rachete de apărare aeriană Patriot și un sistem de control al apărării aeriene. Un alt furnizor important de arme pentru Polonia este Coreea de Sud. Varșovia a încheiat acorduri-cadru cu Seulul pentru achiziționarea a 648 de obuziere autopropulsate K9 Thunder și 980 de tancuri K2 Black Panther. Unele dintre aceste sisteme vor fi construite în Polonia.
De asemenea, polonezii au achiziționat 48 de avioane de antrenament de luptă FA-50 din Coreea.
Polonia are în plan să majoreze efectivele armatei, de la 200.000 de persoane, la nu mai puțin de 300.000.
La nivel mondial, Statele Unite au de departe cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării, cu bugetul de peste 900 de miliarde de dolari, reprezentând 37% din cheltuielile globale, fiind de trei ori mai mare decât cel al Chinei, care este următorul mare jucător în acest domeniu-cheie.
Anul trecut, România s-a aflat pe locul 39 în topul țărilor în funcție de cheltuielile de apărare, un salt de un loc în clasament de pe poziția 40 în 2022. Cheltuielile noastre pentru apărare au fost estimate la 5,6 miliarde de dolari (1.6% din PIB) față de 2022 când au scăzut cu 4,5%, dar în ultimii 10 ani cheltuielile militare ale României au crescut cu 95%. În regiunea noastră, Polonia se clasează pe locul 14 la nivel global, un salt de pe locul 19 în 2022, cu o suma alocată armatei estimată la 31,6 miliarde de dolari. Polonia și România sunt singurele țări foste comuniste prezente în acest clasament al sumelor cheltuite pentru apărare, clasament întocmit de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Schimbări ale strategiei de apărare la nivelul UE
Uniunea Europeană urmărește să schimbe fundamental modul în care finanțează și vinde arme, stimulat de războiul actual al lui Vladimir Putin în Ucraina și de avertismentele țărilor din Vest că o Rusie beligerantă ar putea ataca o țară membră NATO în următorii ani.
UE a elaborat în acest sens un document privind Strategia europene pentru industria de apărare. Proiectul nu include volumul subvențiilor – cu toate că este sigur că va fi de miliarde de euro. De asemenea, lipsește o direcție precisă privind cantitatea de achiziții publice pe care capitalele Uniunii Europene ar trebui să o direcționeze prin intermediul industriei locale.
Comisia Europeană dorește să se asigure că guvernele europene cumpără mai multe echipamente militare europene și achiziționează în comun armament pentru a face cheltuielile mai eficiente.
Programul european de înarmare ar urma să armonizeze procedurile de achiziții publice, iar guvernele ce vor cumpăra în comun vor beneficia de scutiri de TVA.
Planul european de investiții în domeniul apărării (EDIP) va lua locul Legii de sprijinire a producției de muniții (ASAP) și al Legii privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții comune (EDIRPA), contribuind la stimularea cooperării și a achizițiilor comune în timpul actualului buget al UE pe șapte ani, precum și la sprijinirea dezvoltării de armament finanțat de Fondul european de apărare și la o accelerare industrială.
Se încarcă comentariile...
