Ce efecte are legea dării în plată. Băncile au mărit avansul, dar reprezentanţii consumatorilor spun că vor negocia condiţii mai bune pentru clienţi
0Unele bănci au început să crească avansul cerut pentru creditele imobiliare, în vreme ce altele avertizează că se va ajunge la restrângerea creditării. Reprezentanţii consumatorilor afirmă, însă, că legea va forţa instituţiile de credit să negocieze cu adevărat condiţii mai bune pentru clienţi.
Legea dării în plată, prin care românii cu credite pot ceda băncilor locuinţele puse drept garanţie fără a mai rămâne datori cu ceva, intră din nou în linie dreaptă în Parlament. Dar, pe lângă ajutorul pe care îl primesc cei care nu mai pot să îşi achite ratele, aceasta are şi alte efecte secundare. Bancherii au anunţat creşterea avansului la creditele imobiliare la 35-40%, iar din această cauză s-ar ajunge şi la mai puţine tranzacţii.
Raiffeisen Bank a anunţat deja că a majorat avansul minim de la 15% la 35% pentru creditele noi în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro, ca urmare a posibilelor efecte pe care le induce darea în plată.
De asemenea, CEC Bank a anunţat că va urma modelul băncilor americane, care acordă credite ipotecare cu opţiunea de a ceda casa achiziţionată dacă clientul nu-şi mai poate plăti ratele, însă acesta va fi un produs „foarte greu accesibil“. „Este o chestiune de prevenţie pe care noi o realizăm. Dacă iese legea în forma actuală, vom lansa un credit care va fi foarte greu accesibil pentru că trebuie să ne luăm nişte măsuri de protecţie“, a declarat Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.
De asemenea, Alpha Bank a eliminat oferta de credite „Prima Casă“, în vreme ce Sergiu Manea, preşedintele BCR, a afirmat că legea va duce la restrângerea creditării în ţara noastră „într-un moment când România are nevoie fundamentală de a importa capital (şi nu mărfuri) pentru a putea finanţa nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv“.
Amendamentele lui Zamfir
Legea privind darea în plată a fost retrimisă în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, iar iniţiatorul acesteia, deputatul PNL Daniel Zamfir a depus mai multe amendamente, însă nu în sensul dorit de bancheri. Primul dintre acestea este înlocuirea sintagmei de „persoană fizică“ cu cea de „consumator“ pentru a face diferenţa între consumatori şi persoanele fizice care derulează activităţi comerciale.
Concomitent, se stipulează că banca poate ajunge la un acord cu clientul înainte de stingerea creanţei, iar perioada până la care instituţia de credit poate răspunde clientului este majorată de la 15 la 30 zile. În fine, se mai precizează că de prevederile legii urmează a beneficia şi cei aflaţi acum în executare silită, dar şi codebitorii şi fideiusorii.
Clienţii vor negocia mai uşor
Avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat în instanţă mai multe grupuri de clienţi contra băncilor, a afirmat că principalul efect al legii este că instituţiile de credit vor fi obligate să negocieze cu adevărat cu clienţii. „Cel mai important efect este efectul de levier, care va face ca băncile să negocieze. În acest moment, nu se negociază. Singura situaţie în care s-a schimbat ceva a fost cea de la Banca Transilvania, dar oferta oricum nu se putea negocia“. Piperea spune că este ilogică poziţia Băncii Naţionale a României, care afirma în decembrie că legea dării în plată favorizează samsarii imobiliari, iar acum afirmă că vor fi afectaţi fix dezvoltatorii imobiliari.
El a spus că, în cazul în care băncile vor menţine avansuri de 40% la creditele imobiliare, este posibil să se vândă mai puţine locuinţe. De asemenea, el a mai spus că băncile pot ieşi din programul „Prima Casă“, care le obligă la acordarea unor credite cu dobânzi mici şi cu avans de 5%.