Băncile, la loc comanda: legea dării în plată va fi votată tot fără plafoane şi criterii, dar se va aplica doar la persoane fizice, nu şi profesioniştilor
0Legea dării în plată, prin care românii cu credite îşi pot stinge datoriile către bănci prin cedarea imobilelor puse drept garanţie, nu va introduce plafoane sau criterii şi va păstra principiul împărţirii riscului, dar se va referi numai la persoanele fizice şi nu la profesionişti, care conform noului Cod civil sunt persoanele fizice care desfăşoară activităţi comerciale.
Anunţul a fost făcut de către deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului.
Proiectul fusese deja adoptat de către Parlament, dar a fost trimis de către preşedintele Klaus Iohannis la reexaminare în luna decembrie 2015. Zamfir a a scris pe Facebook că o sumă datorată mai mare nu te face automat mai bogat, în vreme ce o lege asemănătoare, cu criterii şi plafoane, a ajuns inaplicabilă în Spania din cauza acestor cerinţe.
„Am păstrat principiul împărţirii riscului şi am stabilit clar că legea priveşte doar persoanele fizice consumatori nu şi profesioniştii, care conform noului Cod civil, sunt persoanele fizice care desfăşoară activităţi comerciale. Avem şi propuneri de modificări de tehnică legislativă, pe care sunt convins că le vor dezbate colegii senatori şi deputaţi în comisiile de specialitate şi vom scoate cea mai bună formă. Nu vom introduce sub nicio formă plafoane sau criterii din cel puţin două motive: 1. Legea ar fi discriminatorie în acele condiţii, pentru că vorbim despre oameni îndatoraţi. O sumă mai mare contractată/datorată nu reflectă neapărat statutul social (bogat/sărac) 2. Avem referinţe despre legea dării în plată în Spania, care a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor şi criteriilor restrictive din lege. Mai mult, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în 8 octombrie 2015, prin care critică legea spaniolă şi cere Comisiei Europene să modifice Directiva şi să introducă darea în plata obligatoriu în toate ţările membre. Mai pe româneşte, nu e bun drumul pe care a mers Spania!“, a anunţat deputatul.
De asemenea, Daniel Zamfir va propune în următoarea sesiune parlamentară, care începe de la 1 februarie, ca noua lege să poată fi aplicată şi pentru imobilele executate deja, băncile având posibilitatea de a negocia cu debitorii timp de 30 de zile.
BNR se opune proiectului
Banca Naţională a României (BNR), unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai proiectului, a dorit introducerea unor plafoane pentru a deosebi persoanele fizice de „samsarii imobiliari“ care au realizat complexuri rezidenţiale „pe persoană fizică“. Instituţia argumenta, prin vocea lui Nicolae Cinteză – directorul direcţiei de Supraveghere – că, în cazul în care legea va fi adoptată atunci o bancă din România va avea probleme, iar problemele s-ar putea extinde şi la alte trei. „Să nu uităm că banii daţi pentru credite sunt ai deponenţilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine să-şi ia dobânda, banca să-i dea o cadă sau o fereastră“, afirma oficialul BNR la ifnele anului trecut. De asemenea, Cinteză arăta că, în primii 50 de debitori cu garanţii ipotecare, un număr de 24 sunt cu restanţe foarte mari, fiind dezvoltatori imobiliari sau persoane care au cumpărat a doua sau a treia casă. „Să-mi fie iertat, dar am impresia că se caută un fraier căruia să i se pună în braţe această problemă“, mai declara atunci Cinteză.
Împărţirea riscului
Pe de altă parte, susţinătorii legii spun că, atâta timp cât banca a evaluat locuinţele la un anumit preţ, atunci este normal ca şi aceasta să îşi asume devalorizarea proprietăţii, nu doar clientul. În privinţa limitelor, iniţiatorii afirmă că acestea ar fi neconstituţionale.
De asemenea, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, afirma în luna noiembrie că legea va provoca o pierdere de 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar. Nici acest argument nu i-a convins pe susţinători, deoarece BNR nu a prezentat niciun studiu sau dovadă în acest sens.
În fine, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a anunţat că dacă legea este votată, atunci împrumuturile noi se vor scumpi, el afirmând că avansul va ajunge la 50%.
Banca Centrală Europeană a transmis, la solicitarea BNR, o opinie privind legea dării în plată, în care a avertizat că aceasta compromite siguranţa juridică, poate naşte probleme privind disciplina la plată, dar poate afecta şi încrederea investitorilor străini şi stabilitatea sistemului bancar.
Lovitură şi de la ANPC
De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a înaintat o propunere prin care schimbă executarea silită. Mai exact, contractele de credit nu vor mai constitui automat titluri executorii, astfel că băncile vor trebui să se adreseze instanţei atunci când vor să evacueze pe cineva sau să îi vândă proprietăţile. Avocatul Gheorghe Piperea, care a câştigat mai multe procese împotriva băncilor pe clauze abuzive, a afirmat că astfel nici băncile, nici colectorii de creanţe nu vor mai putea executa direct în baza contractului sau ipotecii.
„Ca toată lumea, şi băncile şi colectorii vor trebui să va dea mai întâi în judecată pentru ca instanţa să stabilească existenţa certă şi cuantumul creanţei, precum şi faptul că nu vreţi să plătiţi. În apărare, veţi putea invoca prezenţa în contracte a clauzelor abuzive, nulitatea contractului pentru lipsa ori puţinătatea informaţiilor referitoare la riscurile contractului, defectuozitatea produsului bancar, practicile înşelătoare sau deceptive în urma cărora l-aţi cumpărat“, a scris el pe Facebook.
Avocatul se aşteaptă, însă, ca în urma lobby-ului făcut de către bancheri, BNR, FMI şi BCE, proiectul să fie retras de către Guvernul Cioloş.
Mai puteţi citi pe Adevărul Financiar:
Ne aşteaptă o nouă recesiune globală? Iată ce spun economiştii care au anticipat-o pe cea din 2008
Planeta se „îneacă“ în petrol. Ce ţări bogate suferă cel mai mult după scăderea preţurilor
Când China strănută, economiile emergente fac pneumonie, iar SUA şi UE se gripează
Se încarcă comentariile...
