Ce ar putea salva de la dispariţie băncile pentru locuinţe

Clienţii băncilor pentru locuinţe nu au mai primit bunusul de la stat pentru ultimii doi ani

Sistemul de economisire-creditare din România, pus pe stand-by de mai bine de doi ani, ar putea reîncepe să funcţioneze printr-un proiect de lege aflat în ultimele faze de aprobare. Între timp, raportate inclusiv la DNA pentru deturnare de fonduri, cele două bănci din sistem încearcă să-şi câştige dreptatea în instanţă

O epopee care durează deja de câţiva ani a blocat sistemul de economisire-creditare din România, după ce Curtea de Conturi a analizat activitatea celor două bănci din domeniu: BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

„Mărul discordiei“ a fost prima de stat, în valoare de maximum 250 de euro, acordată de la buget celor care economisesc în băncile pentru locuinţe. Această primă, susţine Curtea de Conturi, ar fi fost oferită ilegal în foarte multe cazuri, de cele două bănci. Scandalul a intrat în faza DNA după ce, în vara acestui an, Curtea a sesizat şi Direcţia Anticorupţie în privinţa celor doi creditori. Aceştia au reuşit să obţină în instanţă câştig de cauză într-un prim proces, dar pentru a continua să funcţioneze trebuie acum să se judece din nou cu statul.

Nemulţumirile Curţii de Conturi

În 2014, Curtea constata că cele două bănci pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire în urma cărora titularii au obţinut o dobândă generoasă, prin prima de la stat de maximum 250 de euro per contract. Cu toate astea, banii din depozite nu au fost folosiţi în scop locativ. Totodată, perioada de economisire nu a fost urmată de contractarea unui credit imobiliar. Astfel, mai puţin 4% din depozitele încheiate de cele două bănci au fost urmate de contractarea unui credit imobiliar.

Prin urmare, programul derulat de cele două bănci şi monitorizat de Ministerul Dezvoltării nu şi-ar fi îndeplinit scopul de dezvoltare a fondului locativ, consideră Curtea, în raport. Practic, clienţii ar fi folosit cele două bănci doar pentru a încasa primele mari de la stat, folosind banii în alte scopuri decât cel locativ.

Băncile au atacat însă decizia Curţii în instanţă, sesizând că ordonanţa care le care reglementează activitatea nu obligă clienţii nici să ia un credit imobiliar, şi nici să justifice folosirea banilor din economii sau din prima de stat. Astfel, iată ce prevede OUG 29/1999 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului: „Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite“.

Curtea a mai reclamat faptul că au fost încheiate contracte de economisire creditare pentru minori, băncile „necorelând eligibilitatea de a fi client cu dreptul legal de a primi un credit la dobânda stabilită, pentru activităţi în domeniul locativ”. Altfel spus, băncile au încheiat contracte de economisire – creditare cu clienţi care, în mod legal, nu ar fi putut ulterior lua credite, deoarece erau minori. Cu toate astea, aceeaşi ordonanţă care reglementează activitatea băncilor pentru locuinţe prevede că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ“. Aşadar, legislaţia în vigoare nu condiţionează de vârsta clientului încheierea unui contract de economisire creditare.

Curtea sesizează şi că „unele din contractele de economisire-creditare în sistem colectiv, pentru domeniul locativ, au fost cesionate între clienţii BCR BpL, banca permiţând beneficiarilor cesiunilor de contracte încasarea unei prime de stat peste nivelul maxim legal stabilit de OUG nr. 99/2006“, respective 250 de euro.

Prima sentinţă „definitivă“ - nu sunt fapte de corupţie

În vara acestui an, Curtea a mers mai departe. A sesizat la DNA BCR Banca pentru Locuinţe care ar fi acordat ilegal prime în valoare de 268,77 milioane de lei. Totodată, Curtea a sesizat la DNA şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, care ar fi acordat ilegal prime de stat în valoare de 59,9 milioane de lei. Curtea semnala DNA deturnarea de fonduri şi obţinerea ilegală de fonduri, în aceste cazuri. Direcţia Anticorupţie a declinat însă cazul Parcheltului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, constatând că nu există fapte de corupţie. Răspunzând ieri unei solicitări din partea „Adevărul”, privind stadiul sesizării Curţii de Conturi în legătură cu cele două bănci, DNA ne-a comunicat: „La data de 23.06.2016, dosarul penal constituit ca urmare a unei sesizări, cea la care faceţi referire, a fost declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti având în vedere că aspectele sesizate nu intră în competenţa de soluţionare a DNA“.

Un sistem blocat de doi ani

În prezent, sistemul de economisire prin cele două bănci este blocat. Astfel, de la apariţia raportului Curţii, la finele lui 2014, statul nu a mai plătit primele aferente contractelor de economisire. Recent, BCR Banca pentru Locuinţe, a început să achite din conturile proprii aceste prime. În acest moment, băncile pentru locuinţe nu mai acordă decât credite şi nu mai încheie contracte de economisire.

BCR a obţinut deja, printr-o sentinţă definitivă, suspendarea concluziilor Curţii de Conturi. Acum, banca se află într-un nou proces, pentru anularea acestor concluzii sau pentru obţinerea unui deznodădământ care să îi permită continuarea activităţii.

Un nou proiect de lege

Rămâne însă nerezolvat un aspect de principiu sesizat de Curtea de Conturi. Şi anume acela că, deşi a fost conceput ca un sistem care să încurajeze dezvoltarea domeniului locativ, sistemul de bănci pentru locuinţe, susţinut prin prime consistente de la stat, nu şi-a atins nici pe departe obiectivul. Un proiect de lege aflat acum în analiză în Parlament, adoptat deja de Senat şi analizat în prezent de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, ar trebui să introducă condiţii noi pentru clienţii sistemului de economisire-creditare.

Astfel, dacă un client nu ia credit după perioada de economisire va putea primi o primă maximă de 200 de euro, faţă de 250 de euro, în prezent. De asemenea, cei care încasează prima de stat vor trebui să justifice cu documente că folosesc banii din această primă pentru achiziţii în domeniul locativ.

Proiectul clarifică şi situaţia monorilor, prevăzând că aceştia pot încheia contracte de economisire cu banca printr-un reprezentant legal. De asemenea, actul normativ prevede că, din 2017, cine încalcă regulile pentru încasarea primei de stat va da înapoi nu doar prima, ci şi dobânda oferită de bancă pentru economii.
Potrivit reprezentanţilor BCR, intrarea în vigoare a proiectului ar permtie celor două bănci reluarea activităţii.