Ce amenzi riscă băncile și recuperatorii de creanțe care nu-și ajută clienții să-și plătească datoriile

O ordonanță care transpune Directiva Europeană 2021/2.167 stabilește noi reguli pentru cumpărătorii și administratorii de credite, în caz contrar băncile riscând amenzi considerabile.

Băncile care nu-și ajută clienții să plătească ratele rscă amenzi considerabile

“Creditorii au obligația de a avea politici și proceduri adecvate în virtutea cărora să depună eforturi pentru a aplica, dacă este cazul, o restructurare rezonabilă datorată dificultăților financiare înainte de a demara procedura de executare silită”, se arată în OUG 15/2024.

Ordonanța prevede că măsurile de restructurare trebuie să țină cont de situația consumatorului și să includă refinanțare, amânare sau suspendare a plății ratelor, schimbarea ratei dobânzii, conversii valutare sau iertare parțială de datorie.

Măsurile sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024 (prevăzute inițial în OUG nr. 52/2016 privind creditele ipotecare). Totodată, acestea reprezintă tipuri de soluții pe care conciliatorii le propun în cadrul negocierilor consumatori-bănci încă din 2016, în concilierile desfășurate la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Din acest motiv, obligația legală adoptată de puțin timp ar putea crește numărul soluționărilor amiabile în cadrul CSALB, atât pentru creditele care au potențial de a fi executate silit, cât și în cazul celor aflate deja în executare.

Dacă nu aplică aceste măsuri, băncile riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 80.000 de lei.

În ce-i privește pe recuperatorii de creanțe, cei care au cumpărat creditele neperformante de la bănci, aceștia riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei.

Au fost chiar și magistrați care au apelat la CSALB

Luna trecută, CSALB informa că au fost chiar și magistrați care au apelat la conciliere pentru rezolvarea problemelor cu banca.

„Ca să înțelegeți de ce există dorința consumatorilor de a-și rezolva nemulțumirile cu băncile pe cale amiabilă, vă dau două exemple relevante: am avut dosare de conciliere în care consumatorii au fost magistrațicare au venit cu cereri către CSALB. Cu alte cuvinte, beneficiile concilierii au ajuns să fie înțelese inclusiv de către unii reprezentanți ai sistemului judiciar. Magistrații au înțeles că, în ciuda faptului că sunt mult mai familiarizați cu instanțele de judecată, au mai mult de câștigat într-o procedură alternativă la instanță, derulată în cadrul CSALB. Mai mult, am conciliat și consumatori care veneau din sistemul bancar, dar aveau disfuncționalități în relație cu banca, unii având chiar calitatea de salariați ai băncii respective.

Un avantaj pentru care executările silite sau procesele din instanță ajung să fie soluționate la CSALB este că, în aceste cazuri, pretențiile părților sunt deja exprimate. Se cunoaște exact nivelul datoriei, așteptările instituției de credit cu privire la termenul de plată, cât este dispus consumatorul să plătească. Evident, când se ajunge la executarea silită există și un grad de frustrare pentru că s-au parcurs niște etape și ne-am putea lovi de diverse orgolii sau ambiții. Dar, în general, există o mai mare disponibilitate de a accepta un compromis.”, afirma Mircea Stroe, conciliator CSALB.