Cât timp vor mai plăti românii cele mai scumpe credite din UE. Un reputat specialist pune degetul pe rană
0Recunoscut pentru acuratețea prognozelor sale, economistul Ciprian Dascălu răspunde, într-un interviu pentru „Adevărul”, la întrebările care stau pe buzele a milioane de români: când se vor ieftini creditele și la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă.
Românii plătesc de departe cele mai scumpe credite dintre toți cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene. De altfel, există o eternă discuție cu privire la faptul că creditele oferite de bănci populației și firmelor mici și mijlocii sunt cu mult mai mari decât cele din Occident, dar și comparativ cu vecinele noastre, Ungaria și Bulgaria. În unele cazuri, bănci care au filiale și în alte țări acordă credite cu rate ce ajung să fie duble în România față de alte piețe.
În plus, băncile din România au printre cele mai restrictive condiții de acordare a creditelor, astfel că pentru o bună parte a românilor acestea sunt inabordabile. Inflația încă foarte ridicată, de altfel cea mai mare din Uniunea Europeană, ar fi unul dintre principalele cauze care fac ca relaxarea Banca Națională a României să nu se grăbească în ce privește relaxarea monetară, iar aceasta își lasă amprenta asupra deciziilor băncilor comerciale.
Pe de altă parte, interesant este că deși în general bancherii invocă riscurile, România a avut una dintre cele mai abrupte scăderi ale ratei creditelor neperformante dintre țările europene. E vorba de o scăderea care a avut loc în ultimul deceniu, mai exact în ultimii nouă ani la rând.
Astfel, dacă la sfârșitul lui 2021, rata se situa la 3,35%, la finalul anului trecut rata creditelor neperformante a ajuns până la 2,3%. Nu în ultimul rând, gradul de acoperire cu provizioane era în decembrie 2023 de 65,5% ceea ce plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE.
De ce plătim cele mai mari rate din UE
În schimb, din cauza deficitele bugetare şi de cont curent mai mari decât ale altor ţări din aceeaşi categorie și a unui istoric modest cu privire la consolidarea fiscală, rigidităţi bugetare crescute şi o poziţie ridicată de debitor extern, România are un rating de țară scăzut, cu numai o treaptă deasupra „junk”, ceea ce implică anumite riscuri.
Economistul-șef al Băncii Comerciale Române, Ciprian Dascălu, este considerat unul dintre specialiștii cu cele mai realiste previziuni și a răspuns, într-un interviu pentru „Adevărul” la întrebarea care stă probabil pe buzele a milioane de români: când se va ieftini creditarea?
Ciprian Dascălu explică ce rațiuni stau la baza stabilirii ratei de dobândă, din perspectiva bancherilor. „Rata de dobândă pentru moneda națională este factorul principal pe baza căruia se stabilește costul de împrumut, precum și riscul de țară”, spune el.
Când să ne așteptăm la ieftinirea creditelor
În continuare, el a răspuns la întrebarea dacă românii s-ar putea aștepta în acest an la scăderi ale ratelor de împrumut la bănci. În opinia sa, un prim pas se va face curând, iar Banca Națională a României va da startul ieftinirii creditelor chiar începând cu prima jumătate a lunii viitoare.
„Ne așteptăm la o reducere graduală a ratelor de dobânda, în linie cu procesul dezinflaționist. Ne așteptăm ca banca centrală să înceapă ciclul de reducere a ratei de dobânda de politică monetară la ședința de pe 13 mai”, explică Ciprian Dascălu.
El a spus și ce orizont de așteptări ar putea să aibă românii în acest an. „Vedem la finalul acestui an rată cheie a BNR la 5.75% de la 7.00% în prezent”, e vestea bună dată de Dascălu.
Vești bune, vești proaste
De altfel, spune el, deja au apărut unele semne încurajatoare.
„Creditarea clienților neguvernamentali a început să accelereze ușor în toamna anului trecut, după ce pierduse viteză pentru mai multe trimestre la rând, cu îmbunătățiri ușoare atât pe zona de clienți corporate cât și retail, respectiv creditul de consum. Scăderea dobânzilor interbancare ROBOR la trei luni a ajutat în acest sens. Bineînțeles cu un efect întârziat de câteva luni având în vedere modul în care se stabilesc dobânzile la creditele clienților. ROBOR la trei luni a scăzut la începutul acestui an sub 6,1% de la 8,2% în octombrie 2022 în condițiile unui exces persistent de lichiditate în piață monetară care a făcut că dobânzile interbancare pe termen scurt să se alinieze la dobânda la facilitatea de depozit a BNR de 6,0% în loc de dobânda de politică monetară de 7,0%”, punctează Dascălu.
Totuși, o veste mai puțin bună este că dobânzile vor scădea într-un ritm lent. De altfel, scăderea va fi lentă, mai cu seamă comparativ cu ritmul amețitor în care dobânzile și ratele oamenilor au crescut în ultimii ani, inclusiv sub presiunea inflației galopante.
„Ne așteptăm ca viteza că care se vor reduce dobânzile în viitor să fie mai mică decât ce am văzut în ultimul an și jumătate și să fie imprimată în primul rând de reducerile de dobânda de politică monetară pe care le va efectua BNR. Este posibil că în acest an să vedem reduceri totale de dobândă de politică monetară de 125 de puncte de bază”, detaliază el.
„Nu se poate vorbi de o recesiune”
Ciprian Dascălu nu împărtășește ideea conform căreia toată creșterea economică a României sau cea mai mare parte a ei ar fi bazată pe deficit și împrumuri, așa cum nu vede nicio recesiune mascată, despre vorbesc mulți alți experți.
„Principalul motor al creșterii economice din anul 2023 au fost investițiile, urmate de consumul gospodăriilor populației. Nu se poate vorbi de o recesiune, nici în conceptul de recesiune tehnică care presupune două trimestre consecutive de contracție economică față de trimestrul precedent, nici dacă ne uităm la piață forței de muncă și câștigurile salariale”, a punctat economistul.
Există totuși unele probleme cu care se confruntă economia României, admite economistul. Din această cauză ar trebui să ne așteptăm ca guvernanții să continue, dacă nu din acest an, din anul viitor, reforma fiscală, chiar dacă măsurile sunt mai puțin populare.
„Pot să spun pe partea fiscală că dacă ne uităm, veniturile fiscale sunt foarte reduse, cheltuielile rigide, cele cu salarii și pensii sunt mari și nu pot fi reduse, pentru că dacă ne uităm la cheltuielile cu sănătatea, cu educația, suntem la coada Uniunii Europene și dimpotrivă, ar trebui crescute. Deci singura șansă pentru e reechilibra situația fiscală este prin creșterea veniturilor”, avertizează Ciprian Dascălu.
Probleme cu creditarea și în alte țări ale Uniunii Europene
Problemele economice care au afectat în ultimii ani toată Europa și s-au acutizat în ultima perioadă își lasă amprenta și asupra creditării.
Astfel, creditele ipotecare din zona euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024, previziunilor EY privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară determină scăderea cererii. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5% în 2023 și cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu.
Se încarcă comentariile...
