Suma uriașă pierdută de România în cazul unui cutremur major. Estimările Ministerului de Finanțe
0Ministerul Finanțelor a estimat, în Strategia Fiscal Bugetară pe perioada 2022 - 2024 eventualele pierderi pe care le-ar putea suferi România, în cazul unui cutremur extrem de puternic în Vrancea.
România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații, secetă și vreme extremă, epidemii dar și datorate omului și activității sale (incendii, accidente chimice, accidente de transport în care sunt implicate substanțe periculoase și accidente nucleare și radiologice), se menționează în Strategia fiscal bugetară întocmită de Ministerul Finanțelor pentru perioada 2022 - 2024.
Potrivit acesteia, evaluarea riscurilor la nivel național a demonstrat faptul că în România practic întregul teritoriu național se află sub incidența unuia sau mai multor tipuri de dezastre, fapt ce face ca expunerea populației să fie una dintre cele mai ridicate în Uniunea Europeană (potrivit raportului INFORM din 2019, indicele de risc global GRI corespunzător României este 2.9, cu mult peste media europeană de 2.1, iar cel de expunere la hazarde de 3.5 față de 2.37 media europeană).
Astfel, în cazul unui cutremur de tip vrâncean, scenariul prezentat presupune un cutremur puternic în zona Vrancei cu un interval mediu de recurență de 1000 ani și că declanșarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea, iar 95% din populație s-ar afla în clădirile rezidențiale.
Evaluarea impactului economic
Cutremurul în sine ca şi celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct mari pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea infrastructurii (şosele, căi ferate, tunele de cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze şi comunicaţii, etc.), a clădirilor şi a vehiculelor, ca şi incendii sau explozii. „Cutremurul poate afecta sau chiar distruge obiective industriale şi/sau centre de afaceri”, se arată în Strategie.
Costurile directe includ pierderea de capital fizic şi uman, costurile de asistenţă, precum şi cele cu operaţiunile de curăţare, reabilitare, reconstrucţie, de înlocuire, reconstruire, reparare sau întreţinere.
Costurile indirecte sunt datorate impacturilor secundare, cum ar fi pierderea producţiei şi a investiţiilor. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de dezastre conduc adesea la datorii şi/sau sărăcie. Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca urmare a dezastrului.
Acestea includ:
reducerea valorii imobiliare în zonele ameninţate de dezastre;
pierderea veniturilor fiscale corespunzătoare proprietăţilor devalorizate ca urmare a dezastrului;
pierderea productivităţii industriale, agricole şi forestiere, precum şi a veniturilor turistice ca urmare a deteriorării terenurilor sau a instalaţiilor sau întreruperii sistemelor de transport;
pierderea productivităţii umane sau cea a animalelor domestice din cauza decesului, leziunilor sau traumei psihologice;
costurile măsurilor de atenuare a efectelor asociate potenţialului dezastru, cum ar fi alunecările de teren şi inundaţiile;
consecinţele devierii cheltuielilor publice pentru acoperirea eforturilor de asistenţă, etc.
Bilanţul provizoriu al victimelor cutremurelor care au lovit luni Turcia şi Siria a ajuns la 33.179 de morţi, a anunţat duminică Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care estimează că de fapt peste 50.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma seismelor, cel mai puternic având magnitudinea de 7,8 grade, relatează agenţiile AFP şi DPA.
Se încarcă comentariile...
