Şoc pe piaţa petrolului: barilul de ţiţei a coborât sub 40 de dolari, după ce industria prelucrătoare din China a scăzut puternic în august

Ţiţeiul se ieftineşte din cauza turbulenţelor din China şi a supraofertei din piaţă, generată de războiul declanşat de OPEC contra producătorilor care extrag hidrocarburi din şisturi

Preţul petrolului a scăzut sub 40 de dolari pe baril, cotaţia ţiţeilului de referinţă pe piaţa americană fiind pe cale să înregistreze cea mai lungă perioadă de declin săptămânal din 1986 încoace, după ce activitatea fabricilor din China a înregistrat în luna august cel mai pronunţat declin din ultimii şase ani şi jumătate.

Petrolul WTI, de referinţă pe piaţa americană, se îndreaptă spre al optulea declin săptămânal consecutiv, cea mai lungă perioadă negativă după 1986.

La sfârşitul anului 1985, preţurile petrolului au coborât în decurs de cinci luni la 10 dolari pe baril, de la circa 30 de dolari pe baril, după ce OPEC a majorat producţia pentru a recâştiga cota de piaţă pierdută în favoarea producătorilor din afara organizaţiei.

Directorul general al grupului BP, Bob Dudley, a declarat la sfârşitul lunii iulie, când preţurile petrolului erau cu circa 8 dolari peste nivelul actual, că situaţia seamănă cu cea din 1986.

Cotaţia petrolului WTI cu livrare în octombrie este în coborâre cu 46 de cenţi, la 40,86 dolari pe baril. Ţiţeiul Brent, de referinţă pe piaţa londoneză, este în scădere cu 41 de cenţi, la 46,21 dolari pe baril, după ce joi a coborât cu 54 de cenţi.

Cine sunt primii afectaţi

Scăderea cotaţiilor afectează puternic statele dependente de exporturile de ţiţei, precum Venezuela, Algeria, Libia, Nigeria şi Irak. Venezuela se confruntă deja cu probleme sociale şi ar putea intra în incapacitate de plată, Nigeria luptă cu organizaţia extremistă Boko Haram în nord, în vreme ce Libia este răvăşită de războiul civil. În schimb, Irakul are nevoie masivă de bani pentru a lupta împotriva Statului Islamic. 

Alături de acestea se află Rusia, care este afectată deja de sancţiunile occidentale dictate împotriva ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat insurgenţilor proruşi din Estul Ucrainei.

Preţul petrolului ar putea scădea în 2016 cu încă 10 dolari pe baril, după ce marile puteri occidentale au ajuns la un acord cu Iranul în privinţa programului nuclear, avertiza recent şi Banca Mondială.

China a declanşat războiul valutar

Pieţele mondiale au fost deja afectate de devalorizarea surprinzătoare a yuanului, săptămâna trecută, şi de prăbuşirea pieţei de capital, la începutul verii.

„Incertitudinile privind creşterea economică din China sunt principalul factor care influenţează pieţele. Datele de astăzi referitoare la industrie accentuează temerile“, a declarat Tim Condon, analist la ING Group în Singapore.

China şi-a devalorizat săptămâna trecută yuanul din cauza exporturilor slabe, măsura antrenând noi şocuri în statele emergente. Ulterior, Vietnamul şi-a devalorizat moneda naţională, dongul, în vreme ce ieri Kazahstanul a liberalizat moneda sa, tenge, ceea ce a provocat ulterior o devalorizare cu 23% a acesteia.

Producătorii de materii prime, în corzi

Kazakhstanul este cel mai mare exportator de petrol din Asia Centrală, iar producătorii de materii prime din ţară au fost afectaţi anterior şi de înjumătăţirea valorii rublei ruseşti faţă de dolar ca urmare a sancţiunilor.

Cele mai expuse ţări la deprecierea monedelor sunt în principal producătorii de mărfuri, precum Brazilia, Peru sau Africa de Sud, dar şi statele care au legături economice puternice cu China, cum ar fi Coreea de Sud, Taiwan şi Thailanda.

America Latină este afectată din două unghiuri, atât din cauza preţului mai mic al petrolului, cât şi din cauza problemelor din China, principalul cumpărător de materii prime. De la începutul anului, peso-ul columbian a scăzut cu 21% faţă de dolar, peso-ul mexican cu 10%, iar cel chilian cu 12%. Realul brazilian s-a scufundat cu o treime faţă de dolar, conducerea ţării şi gigantul petrolier Petrobras fiind antrenate într-un scandal colosal de corupţie în ultimele luni.

Coreea de Sud, Taiwanul şi Thailanda, victime colaterale

Coreea de Sud, cel mai mare partener comercial al Chinei, a anunţat vineri un declin al exporturilor de aproape 12% în primele 20 de zile ale lunii august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Conflictul dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord s-a acutizat în ultimele zile, după ce Coreea de Nord a bombardat o unitate sud-coreeană, iar aceasta a ripostat cu obuze.

Comenzile de export primite de Taiwan au scăzut în iulie peste aşteptări, cu 14,1% în cazul celor provenite din China şi într-o măsură mai mică în cazul Japoniei şi Europei, singura evoluţie pozitivă fiind cea din SUA.

În fine, monedele din Turcia şi Malaysia au fost afectate zilele trecute. Ringgit-ul malaezian a scăzut la minimul ultimilor 17 ani. Turcia a declanşat recent o campanie militară împotriva Statului Islamic din Siria şi Irak, dar şi împotriva rebelilor kurzi, aceştia din urmă luptând cu Statul Islamic şi regimul lui Bashar al Assad, dar organizând şi o serie de atentate în Turcia. 

De asemenea, Indonezia a fost lovită, ţara exportând multe materii prime în China.