Bursele închid sub zodia ursului

Titlurile marilor firmel listate la bursele europene şi-au adâncit joi deprecierea, încheind şedinţa semnificativ în scădere, în ciuda unui debut pe verde, ca urmare a evoluţiei negative a sectoarelor bancar şi petrolier şi după declinul burselor americane, relatează Reuters.

Indicele paneuropean FTSEurofirst 300 a închis în scădere cu 2,3%, la 918,85 puncte, după ce atinsese în timpul şedinţei un nivel minim neatins din noiembrie 2003.

Pe segmentul bancar, acţiunile băncii britanice Barclays s-au depreciat cu 13%, iar cele ale grupului spaniol Santander au pierdut 4,3%.

Titlurile firmelor petroliere au pierdut teren, pe fondul ieftinirii petrolului cu 1,7%. Astfel, acţiunile grupului anglo-olandez Royal Dutch Shell s-au ieftinit cu 3,2%, iar cele ale BP s-au depreciat cu 1,8%.

Pe piaţa americană, indicele Dow Jones industrial average a scăzut cu 0,8%, tras în jos de acţiunile financiare, ca urmare a persistenţei temerilor că actuala criză a creditelor va băga economia mondială în recesiune.

Pe marile pieţe europene, indicele Footsie-100 al Bursei din Londra a încheiat şedinţa în scădere cu 1,21%, la 4.313,80 puncte, după ce se menţinuse pe verde cea mai mare parte a zilei.

Indicele CAC 40 al Bursei din Paris a pierdut 1,55% la 3.442,70 puncte, în timp ce indicele principal Dax al pieţei din Frankfurt a coborât cu 2,53%, la 4.887,00 puncte.

BVB a închis pe roşu

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat scăderi majore în şedinţa de joi, în ciuda revenirilor semnificative înregistrate de pieţele externe, cele mai afectate de panica investitorilor fiind SIF-urile, al căror indice sectorial a pierdut 7,43%, informează NewsIn.

"S-a vândut destul de agresiv şi nu cred că rulajele au fost generate de investitorii mici, care au vândut în panică. Cred că au fost şi pachete medii şi mari plasate de investitorii străini. De remarcat este faptul că totuşi apar şi cumpărători pe situaţii de panică, având în vedere volumele generate azi", a declarat Gabriel Necula, broker la Prime Transaction.

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a scăzut cu 1,72%, până la 3.539,07 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, a coborât cu 0,82%, până la 2.639,54 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), a pierdut 7,43%, până la 17.851,52 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, a fost singurul care a închis pe verde şedinţa, cu o creştere de 0,24%, ajungând la 8.703,44 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 3,01%, până la 352,62 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, a coborât cu 3,84%, până la 486,57 puncte.

"La noi, a continuat panica de ieri, ceea ce a dus la deprecierea SIF-urilor, comparativ cu celelalte pieţe externe unde lucrurile s-au mai liniştit. Aparent, investitorii au ieşit din starea de panică, însă se poate trece uşor de la o extremă la alta", a adăugat Necula.

Băncile centrale iau noi măsuri pentru a atenua criza de lichidităţi

Sectorul bancar a fost lovit puternic şi joi, iar băncile centrale s-au văzut nevoite să arunce din nou lichidităţi semnificative în piaţă (cazul Japoniei), precum şi să continue şirul preluărilor instituţiilor de credit, cum este cazul celei mai mari bănci din Islanda.

Banca centrală americană, Federal Reserve, a aprobat acordarea unui nou ajutor financiar, de 37,8 miliarde dolari, companiei de asigurări AIG, ce se confruntă cu grave probleme financiare. Noua finanţare se adăugă celei din septembrie, prin care guvernul american a preluat controlul AIG pentru 85 miliarde dolari. Ajutorul acordat vizează redresarea operaţiunilor prin care compania de asigurări împrumuta titluri de valoare.

Banca centrală a Japoniei a anunţat joi că va injecta în piaţa bancară un total de 4.000 miliarde yeni (30 miliarde euro), ce va constitui cea mai puternică intervenţie de urgenţă în pieţe. Banca centrală a acţionat în trei timpi, oferind dimineaţă două tranşe de câte 1.000 miliarde yeni şi o tranşă de 2.000 miliarde yeni după-amiază, pentru a răspunde nevoii de lichiditate a băncilor.

În Europa blocajul cauzat de criza financiară continuă, iar guvernul islandez se vede nevoit să preia conducerea celei mai mari bănci locale, Kaupthing Bank, din cauza datoriilor ridicate ale acesteia, după ce achiziţionase anterior băncile Glitnir şi Landsbanki. Băncile din acestă ţară au datorii de aproximativ 61 miliarde dolari, sumă de 12 ori mai mare decât economia ţării, potrivit unor date relevate de Bloomberg. În aceste condiţii, oficialii guvernului au în vedere contractarea unui împrumut din partea Rusiei şi este posibil să ceară ajutorul Fondului Monetar Internaţional, pentru garantarea depozitelor.