Bruxelles-ul a deschis trei noi proceduri de infringement împotriva României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia Europeană a deschis joi trei noi proceduri de infringement împotriva României, legate de facturarea electronică, reciclarea navelor şi ghişeele unice.

Reciclarea navelor

Comisia a decis astăzi să iniţieze proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Croaţiei, Ciprului, Germaniei, Greciei, Italiei, Portugaliei, României, Sloveniei şi Suediei în ceea ce priveşte obligaţia acestora de a pune în aplicare integral legislaţia europeană privind reciclarea navelor.

Regulamentul privind reciclarea navelor – Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 – are ca scop o reciclare a navelor mai ecologică şi mai sigură. Principalul obiectiv al regulamentului este de a garanta că navele aflate sub autoritatea UE (care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE) sunt reciclate într-un mod sigur şi durabil.

Este esenţial ca statele membre să îndeplinească obligaţiile esenţiale care le revin în ceea ce priveşte desemnarea autorităţilor competente, a administraţiilor şi a persoanelor de contact, precum şi instituirea unor dispoziţii de drept intern referitoare la implementarea acestor norme ale UE şi a sancţiunilor aplicabile.

Toate aceste obligaţii trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018, iar statele membre erau obligate să notifice Comisiei desemnările relevante şi dispoziţiile naţionale de implementare până la aceeaşi dată. Cu toate acestea, până în prezent aceste state membre nu şi-au îndeplinit obligaţiile relevante sau le-au îndeplinit doar parţial.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere tuturor acestor state membre. Statele membre în cauză au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat.

Facturare electronică

La 21 mai 2019, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere către 12 state membre (Cipru, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia şi Spania) care nu au transpus încă normele UE privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice sau care au nu au implementat încă standardul european de facturare electronică.

Până la 17 aprilie 2019, autorităţile publice care efectuează achiziţii publice în UE ar fi trebuit să adopte standardul european privind facturarea electronică şi să poată primi şi prelucra facturi electronice în consecinţă.

Standardul UE contribuie la prelucrarea rapidă şi automată a facturilor şi a plăţilor electronice ale societăţilor, facilitează gestionarea contractelor de către societăţi în orice stat membru şi sporeşte atractivitatea achiziţiilor publice pentru societăţi.

Pentru a ajuta statele membre în ceea ce priveşte implementarea noului standard, Comisia a investit peste 33 de milioane euro sub formă de granturi pentru sprijinirea adoptării unor soluţii inovatoare de facturare electronică, precum automatizarea de la un capăt la altul, robotică şi utilizarea inteligenţei artificiale, inclusiv prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în ceea ce priveşte facturarea electronică.

Cele 12 state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită acestora câte un aviz motivat. Între timp, Comisia este pregătită să ajute în continuare statele membre pe parcursul acestui proces.

Ghişee unice

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere tuturor celor 28 de state membre, solicitându-le să îşi îmbunătăţească ghişeele unice şi să pună la dispoziţie ghişee unice uşor de utilizat pentru furnizorii de servicii şi pentru profesionişti.

Ghişeele unice contribuie la o piaţă unică modernă pentru întreprinderi, care trebuie să poată accesa uşor informaţiile de care au nevoie şi să finalizeze procedurile administrative online. În conformitate cu Directiva privind serviciile, statele membre trebuie să instituie ghişee unice pentru a ajuta furnizorii de servicii şi profesioniştii să depăşească obstacolele administrative din calea accesului la activităţile de servicii.

Aceste ghişee unice sunt foarte importante pentru libera circulaţie a serviciilor în cadrul pieţei unice.

În scrisorile de punere în întârziere, Comisia subliniază deficienţele în ceea ce priveşte modul în care cele 28 de state membre au implementat cerinţele pentru ghişeele unice stabilite în Directiva privind serviciile şi în Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Scrisorile abordează aspecte legate de calitatea şi disponibilitatea online a informaţiilor privind cerinţele şi procedurile relevante pentru furnizorii de servicii şi pentru profesioniştii care doresc să îşi utilizeze drepturile pe piaţa unică. De asemenea, scrisorile se referă la semne de întrebare privind accesibilitatea şi finalizarea online a procedurilor prin intermediul ghişeelor unice, inclusiv pentru utilizatorii transfrontalieri.

Acesta este motivul pentru care respectarea Regulamentului UE privind identificarea electronică este de asemenea importantă. Statele membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite