BREXIT. Cum va fi lovită economia României după ce britanicii au ales să iasă din Uniunea Europeană
0Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), în urma votului dat de britanici pro-Brexit în referendumul de joi, va avea efecte şi asupra economiei româneşti, chiar dacă acestea nu vor fi unele devastatoare. Pe termen scurt, leul va avea de suferit, pierzînd teren în raport cu principalele valute, însă pe termen lung, în funcţie de cum se va realiza efectiv ieşirea din UE, pot apărea şi alte efecte, mult mai semnificative.
Leul se va deprecia în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dobânzile vor creşte, atât pentru împrumuturile statului, cât şi pentru creditele populaţiei şi firmelor, consideră analiştii.
Încă de la primele ore ale dimineţii de vineri, leul a pierdut teren în raport cu euro şi dolarul american, atingând noi minime.
Vineri dimineaţă, la ora 9.30, pe piaţa interbancară, euro se tranzacţiona în jurul valorii de 4,54-4,543 lei, cu peste doi bani faţă de cotaţia oficială anunţată joi de Banca Naţională a României (BNR), în timp ce dolarul american se tranzacţiona la 4,1-4,13 lei, cu 16 bani peste cotaţia oficială de joi. La închiderea sesiunii interbancare de joi, euro se tranzacţiona la 4,52 lei.
CITEŞTE ŞI: Leul se prăbuşeşte în raport cu euro şi dolarul în urma rezultatului referendumului din Marea Britanie
Lira sterlină, cotată indirect pe piaţa românească prin raportare la paritatea euro/liră, s-a depreciat puternic, cu peste 20 de bani în raport cu euro, până la 5,64 lei, de la cotaţia oficială a BNR de joi, de 5,8884 lei.
Moneda românească a suferit însă o corecţie mult mai mică decât alte monede din regiune, care au căzut puternic în primele tranzacţii.
Între efectele imediate identificate se numără deprecierea leului, scăderea temporară a principalilor indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi creşterea dobânzilor pe termen scurt, însă analiştii spun că Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României (BNR) sunt pregătite să intervină în cazul unor şocuri sau fluctuaţii mari.
Efecte macroeconomice
Potrivit ING, impactul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană asupra situaţiei macroeconomice a României ar trebui să fie relativ redus, întrucât creşterea economică este legată mai mult de consumul privat, iar legăturile directe cu economia britanică sunt reduse, însă pe termen mediu efectele ar putea fi mai ample, în special pe segmentul fondurilor europene.
“Totuşi, subliniem că există multe incertitudini în acest moment cu privire la cum vor arată lucrurile pe acest plan. În plus, dacă decizia Marii Britanii va slabi UE pe termen mediu şi lung, atunci acest aspect ar avea un impact negativ asupra României şi pe plan economic, şi pe plan geopolitic”, subliniază economiştii ING.
Potrivit unui raport recent al Unicredit, Brexitul ar afecta mai puţin România decât ţările din regiune, iar leul s-ar deprecia temporar cu 5%.
„La efectele imediate am putea observa pe pieţele financiare o volatilitate, chiar şi leul s-a depreciat de curând până la 4,53 de unităţi pentru un euro. Va fi presiune pe leu, ar putea creşte şi dobânzile“, a declarat pentru „Adevărul“ economistul Aurelian Dochia.
Efectele nu vor fi, însă, mari. „Efectele nu vor fi foarte mari, România nu e membră a UE 100%, nu suntem integraţi economic, suntem la o convergenţă de 50%“, susţinea înaintea votului profesorul de economie Mircea Coşea.
Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), spune că presiunile pe monedele emergente, aşa cum este leul, sunt temporare şi speculative.
Schimburi comerciale
În privinţa schimburilor comerciale, Marea Britanie se află pe locul al cincilea în exporturile României, valoarea acestora ridicându-se la 2,38 miliarde de euro în anul 2015. La importuri, Marea Britanie se plasează pe locul al 14-lea, valoarea acestora ridicându-se la 1,56 miliarde de euro.
În privinţa investiţiilor, la finele anului trecut, Marea Britanie se afla pe poziţia a zecea în topul investitorilor străini din România, cu o valoare a capitalului subscris de 1,01 miliarde de euro, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), acestea reprezentând 2,55% din totalul investiţiilor străine. Principalele companii britanice care se află în România sunt gigantul British American Tobacco – care produce ţigări în ţara noastră, grupul Kingfisher activează în retailul de bricolaj, iar Plexus realizează subansamble auto. De asemenea, este prezent şi grupul farmaceutic GlaxoSmithKline, care a închis de curând fabrica de medicamente Europharm de la Braşov, şi companiile petroliere Aurelian Petroleum – care deţine o serie de concesiuni şi Petrofac – care oferă servicii la sondă.
Marea Britanie va avea nevoie de un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, iar analiştii estimează că acesta va fi obţinut greu de către Regatul Unit, astfel că valoarea schimburilor comerciale este estimată să scadă.
Românii din Marea Britanie
Un alt efect direct va fi asupra celor mai bine de 170.000 de români care se găsesc acum în Marea Britanie. Practic, din moment ce Marea Britanie nu va mai fi ţară membră a Uniunii Europene, aceştia vor fi consideraţi extracomunitari şi nu vor mai avea drept de muncă şi nici să beneficieze de servicii sociale.
„Efectul cel mai negativ ar putea fi la nivelul migraţiei, românii care sunt acum în Marea Britanie nu ar mai avea drept la muncă într-o ţară extracomunitară. Nu ne-am trezi automat cu sute de mii de români înapoi în ţară, deoarece unii au cetăţenie, iar pentru alţii nu se ştie exact situaţia exactă. În mod normal, s-ar ajunge la vize“, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
Profesorul Coşea spune că românii din Regatul Unit vor fi supuşi la noi presiuni discriminatorii, dar că rămânerea lor în Marea Britanie ar fi avantajoasă pentru angajatori, deoarece aceştia nu vor mai plăti contribuţiile sociale.
În schimb, economistul Aurelian Dochia spune că „cei care sunt acolo cu situaţii mai puţin stabilă vor pleca, dar nu toţi vor ajunge aici, probabil vor merge la muncă în Franţa sau Germania“.
Fonduri europene
Pierderea de fonduri europene este, însă, o perspectivă dureroasă pentru România, care este oricum repetentă la acest capitol. Mai exact, Marea Britanie este acum un contributor net la bugetul Uniunii Europene, iar ieşirea din UE ridică probleme în ceea ce priveşte împărţirea banilor.
„Cel mai mare risc al Brexitului pentru România, cel puţin pe următorii cinci ani, îl reprezintă fondurile europene“, declara recent Dan Bucşa, macroeconomist al UniCredit Bank la Londra.
„Dacă Marea Britanie pleacă din Uniunea Europeană cu plăcinta ei de fonduri, cred că cei mai afectaţi vom fi noi, pentru că Polonia şi Ungaria sunt capabile să absoarbă mult mai repede şi noi vom rămâne, ca de obicei la sfârşit, când vom rămâne fără fonduri. Deci riscul este mult mai mare pentru noi, pentru cehi şi slovaci“, arăta el, în urmă cu două săptămâni.
Ionuţ Dumitru spune că, în cazul în care bugetul european se diminuează cu echivalentul contribuţiilor britanice, atunci fie se reduc alocările, fie cresc contribuţiile fiecărei ţări.
Nemţii vor sta cu ochii pe noi
Principalul efect identificat de analişti îl constituie, însă, spargerea pe termen lung a Uniunii Europene, astfel că impactul politic ar fi mare. „Se va schimba optica asupra Uniunii Europene. Deja România nu e privită prea bine la Bruxelles: nu absoarbe fonduri, e coruptă etc. Eu cred că România va suferi după ieşirea Marii Britanii, deoarece se va crea un şi mai puternic leadership german în Europa. Şi, după cum a fost cazul în ultimii ani, deciziile Germaniei nu au fost prea bune pentru România. Noi nu suntem pe teren, noi suntem pe la peluză (în jocul european – n.r.)“ spune Coşea, care avertizează asupra unui precedent pe care Regatul Unit l-ar crea prin acest refendum. „Eu cred că nu va ieşi, dar Marea Britanie a creat un precedent. Şi cine are forţa economică să zică apoi că va ieşi? Scandinavii, căci au economii echilibrate şi bogate“, punctează el.
Se încarcă comentariile...
