Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, la Adevărul Live: „Intrarea României în uniunea bancară implică un transfer de suveranitate, dar e bine să fim acolo”

Bogdan Olteanu, în studioul Adevărul Live      FOTO Eduard Enea

Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânzile şi rezervele astfel încât costul banilor să fie mai mic, iar băncile să dea mai multe credite, a declarat, la Adevărul Live, Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, într-o discuţie cu jurnalistul Cristian Unteanu.

Acordul cu FMI se termină în mai 2015

Actualul acord cu FMI se va termina în mai anul viitor. Noi ne-am asumat să aderăm la euro în 2019, astfel că nu putem intra în 2016 în mecanismul ratelor de schimb dacă am continua un alt acord cu FMI. Practic, trebuie să intrăm într-un parteneriat strâns cu Uniunea Europeană.

România va deveni membră a zonei euro când va trece Carpaţii cu autostrada

BNR nu poate să se ocupe decât de ceea ce are ca prerogative. Dar în privinţa infrastructurii, guvernatorul Mugur Isărescu a spus încă de acum câteva săptămâni că România va putea trece la zona euro atunci când vom trece Carpaţii cu autostrăzi, pentru a uni provinciile istorice. Este nevoie de una spre sud şi una spre est, pentru a uni zonele industriale, care acum sunt enclavizate. Este esenţial pentru România să pună în aplicare Master Planul din Transporturi, bineînţeles cu ajustările de după dezbaterea publică cu societatea civilă şi Uniunea Europeană.

România devine un atelier electromecanic

România importă turism mai mult decât exportă, dar în acest moment, România devine mai mult un "atelier electromecanic". Există foarte multe ateliere electromecanice în jurul Germaniei, există exemplele Cehiei sau Slovaciei. Cehia a optat să nu intre în zona euro, dar Slovacia este un membru stabil al zonei euro.

Despre intrarea în zona euro

Din experienţa statelor din blocul estic, este bine să intrăm cu o convergenţă reală a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Adică exact nivelul de trai. Cei din blocul estic au intrat cu două treimi convergenţă reală, noi suntem acum la jumătate. Dacă vom creşte cu 1% peste medie zonei euro, ne va lua 14 ani. Dacă vom creşte cu 2% peste medie, ne va lua 7 ani. Putem creşte şi cu 10%, dar pentru asta trebuie să avem resurse. Nu depinde numai de politicieni decizia, ci de întreaga societate. De exemplu, pentru a genera creştere economică, unele state îşi folosesc resursele. Vrem să ne folosim resursele (gazele de şist sau minerit - n.r.)? E adevărat, am avea o creştere economică mai mare, cu riscuri mai mari, sau una mai mică, cu riscuri mai mici.

Stabilitatea nu garantează prosperitate

Stabilitatea nu garantează neapărat prosperitatea, dar prosperitatea nu va veni niciodată fără stabilitate. Nu ne raportăm la cum era România în 1990, ne raportăm la cum e Germania astăzi. Putem fi pe un drum, dar atsa nu înseamnă că am ajuns.

Despre credite

Astăzi creditele e bine să le iei în moneda naţională. Astăzi, practic, nominal, dobânzile sunt aproape cu cele la euro. Şi în franci e bine să iei, că nu mai există risc valutar, dar nu cred să mai există bănci care oferă astfel de credite, poate cu excepţia Elveţiei.

Uniunea bancară întră în funcţiune de la 4 noiembrie

Uniunea bancară va intra în vigoare de la 4 noiembrie pentru statele din zona euro, iar România şi-a exprimat această dorinţă de a deveni membru a sistemului de rezoluţie bancară înainte de a deveni membru al zonei euro. Trebuie o modificare a legislaţiei, astfel încât prerogativele din sistemul bancar să fie transferate la Bruxelles, plus o evaluare comprehensivă a activelor bancare. Este o decizie de transfer de suveranitate. Decizia nu va fi luată de tehnicieni, de BNR, ci de reprezentanţii poporului, de Parlament. E bine să fim parte a deciziilor. Alternativa ar fi să nu facem parte până nu intrăm în zona euro, iar oricum băncile cu acţionariat european de aici vor fi supravegheate de acolo, doar că noi nu vom fi parte a deciziilor. Partea avantajoasă va fi creşterea credibilităţii, ceea ce se traduce în costuri mai mici pentru credite.

Despre şantajul gazelor

Uniunea Europeană trebuie să îşi coaguleze o piaţă a gazelor, o politică energetică comună, tot aşa cum îşi face o poziţie comună şi pentru supravegherea bancară. De ce asta? Pentru a evita arbitrajul, pentru ca nu cumva Rusia, în acest caz, să joace doar cu actorii care îi sunt favorabili. Europa trebuie să ăşi diversifice sursele. Este cea mai mare piaţă din lume, chiar în faţa Statelor Unite.

Despre Rusia

Rusia suferă deja consecinţe semnificative din cauza sancţiunilor. Nu neapărat de tehnică militară, ci de produse agricole. Rusia a blocat importurile, deşi este importator net. De exemplu, numai merele din Polonia care aveau destinaţie Rusia sunt acum recirculate în interiorul UE. Până acum, consecinţele pentru România sunt minor pozitive.

Despre sistemul bancar

Bodan Olteanu: Am redus dobânda de politică monetară şi rezervele minime pentru a reduce preţul banilor, astfel încât băncile să dea mai multe credite. Autorităţile din Europa nu prea şi-au făcut treaba, vedem că în SUA sistemul bancar ş-a curăţat, iar şomajul este mic. În Europa nu s-a întâmplat acest lucru, iar asta se traduce într-o perioadă de creşteri economice mai mici.

Cum afecteaze crizele simultane europene si regionale climatul de stabilitate şi securitate financiară a zonei? Care sunt perspectivele evoluţiilor pieţelor românesti financiare în acest context? Care sunt previziunile pe termen scurt, mediu şi lung privind dezvoltarea de ansamblu a economiei româneşti? 

La aceste întrebări şi nu numai răspunde Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, în cadrul dezbaterii Adevărul Live de la ora 13.00.