BNR: Companiile zombi din Româna generează 14,5% din restanțele la buget

Criza pandemică și problemele generate de războiul din Ucraina au impus adoptarea unor măsuri fără precedent de sprijinire a economiilor, care au finanțat însă și companiile zombi.

Companiile zombi din Româna generează 14,5% din restanțele față de buget

BNR a abordat o temă specială în Raportul său asupra stabilității financiare, companiile zombi, fenomen care produce dereglări majore în ceea ce privește alocarea resurselor în economie.

Firmele zombi au fost definite ca fiind firme cu deficiențe de capitalizare pentru doi ani consecutivi sau firme identificate conform metodologiei Storz et al. 2017 (rentabilitatea activelor negativă, scăderea activelor imobilizate și Datorie/Capital>2 pentru doi ani consecutivi). Firmele cu deficiențe de capitalizare sunt cele cu activul net, determinat ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, mai mic de jumătate din valoarea capitalului social subscris.

O consecință nedorită a măsuri luate în criza pandemică și în contextul problemelor generate de războiul din Ucrainna vizează finanțarea companiilor neviabile din punct de vedere economic, cunoscute drept firmele zombi, cu repercusiuni multiple asupra economiei reale și a sistemului financiar.

22-25% din totalul companiilor sunt firme zombi

Perioada ce a urmat crizei financiare internaționale din 2007-2008 a fost caracterizată de o amplificare a acestui fenomen, la nivel național și european, dar cu o magnitudine relativ mai ridicată în cazul României. În prezent, acest segment de firme reprezintă între 6,3 la sută și 7,9 la sută în total activ (în funcție de definiția folosită) și, respectiv, între 22 la sută și 25,3 la sută dacă se ia în calcul ponderea numărului de companii în total.

Companiile zombi au o performanță economică scăzută. Productivitatea acestor firme, măsurată ca raport între valoarea adăugată brută și numărul de salariați, reprezintă o treime din cea înregistrată de celelalte firme din economie. De asemenea, aceste firme contribuie modest la activitatea economică (doar 4,3 la sută la valoarea adăugată a sectorului), dar determină dereglări majore în ceea ce privește alocarea resurselor în economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanța corporativă și disciplina la plată. Acestea cumulează 15 la sută din plățile restante în economie, 14,5 la sută din restanțele față de buget și au o durată de plată a furnizorilor dublă relativ la media sectorului (157 de zile comparativ cu 77 de zile).

Grad scăzut de lichiditate

În plus, aceste firme au o reziliență precară la șocuri pe fondul deficiențelor majore de capitalizare, al gradului scăzut de lichiditate și al lipsei surselor alternative de finanțare, ele nefiind eligibile pentru creditare de la instituții specializate. Prezența unui număr mare de firme zombi menține la un nivel scăzut reziliența la șocuri a întregului sector al companiilor nefinanciare și limitează dezvoltarea acestuia. Mecanismele existente de soluționare a problemelor legate de ieșirea de pe piață a companiilor zombi nu au eficacitatea necesară diminuării substanțiale a acestei vulnerabilități. Utilizarea procedurii insolvenței de către firmele zombi este foarte redusă (1 la sută în intervalul de un an de la începerea dificultăților financiare, de 2,4 la sută în doi ani și de 3,8 la sută în trei ani).

Analiza fenomenului insolvenței arată o eficiență scăzută a cadrului existent: (i) durata procedurii este încă destul de mare (de peste un an), iar mai mult de jumătate din firmele intrate în insolvență se află sub această procedură pe o perioadă de timp mai lungă de 4 ani, (ii) apelarea la acest mecanism de restructurare se face destul de târziu, când situația financiară a firmei a înregistrat deja deteriorări importante pe parcursul mai multor ani, (iii) procedurile de pre-insolvență, deși au crescut în importanță în ultimii ani, au condus la rezolvări doar pentru un număr foarte redus de cazuri și (iv) utilizarea procedurii de reorganizare este extrem de infrecventă, iar durata și costul parcurgerii acesteia sunt relativ mari.

Pentru reducerea segmentului companiilor zombi, un set de măsuri utile are putea fi, pe de o parte, revizuirea cadrului legislativ privind societățile comerciale în vederea îmbunătățirii gradului de capitalizare al sectorului și, pe de altă parte, îmbunătățirea mecanismelor de restructurare și de ieșire din piață a firmelor neviabile, astfel încât să se asigure soluționări mai rapide și mai eficiente.

În 2011, companiile zombi reprezentau 18,4% din total

În România, segmentul companiilor zombi este unul important. Folosind aceeași definiție pentru firmele zombi ca cea utilizată în cazul analizei la nivel european, ponderea sectorului a variat între 2,6 la sută înainte de criza financiară din perioada 2007-2008 și 10,2 la sută în anul 2010, revenind ulterior la 3,1 la sută în anul 2022.

Completând definiția firmelor zombi cu informații privind gradul de capitalizare, obținem o pondere substanțial mai mare. Astfel, în anul 2011, segmentul companiilor zombi a atins valoarea maximă de 18,4 la sută în totalul activelor deținute de companiile nefinanciare. Începând cu anul 2015, numărul acestor companii s-a redus într-un ritm mai alert, evoluția descendentă fiind oprită temporar de pandemia COVID-19. În prezent, importanța acestui segment s-a redus substanțial, dar continuă să înregistreze valori mai mari relativ la situația europeană. Segmentul reprezintă între 6,3 la sută și 7,9 la sută în total activ (în funcție de definiția folosită) și, respectiv, între 22 la sută și 25,3 la sută dacă dacă se ia în calcul ponderea numărului de companii în total.

Dezvoltarea rapidă a segmentului companiilor zombi a afectat și sectorul financiar autohton, generând pierderi și limitând capacitatea acestuia de acordare de credite noi companiilor nefinanciare. În anul 2010, o cincime din volumul creditului acordat companiilor nefinanciare era deținut de firme zombi, cea mai mare parte fiind acordat de către instituții de credit (peste 80 la sută), în special în valută (în jur de 80 la sută).

Calitatea acestui portofoliu s-a deteriorat rapid în perioada ce a urmat crizei financiare internaționale din 2007-2008, rata NPL majorându-se de la doar 1,5 la sută în anul 2008 la 17 la sută în anul 2013, similar evoluției la nivelul întregului sector. În prezent finanțarea firmelor zombi acordată de către instituțiile financiare românești reprezintă mai puțin de 5 la sută din totalul creditului, iar rata de neperformanță pentru acest portofoliu este de 2,8 la sută (august 2023).

Nivel de capitalizare extrem de redus

Programele guvernamentale de sprijinire a economiei nu au condus la majorarea segmentului companiilor zombi nici în perioada de după criza financiară internațională din 2007-2008 și nici recent, un rol important revenind și sectorului bancar, numeroase instituții de credit nereducând standardele de finanțare în cazul acestor programe. Ca finalitate, efortul guvernamental semnificativ de susținere a economiei în perioada pandemiei nu a fost direcționat către firme zombi decât într-un procent foarte mic (0,76 la sută din total în august 2023), dar aceste credite au, însă, o rată de neperformanță foarte ridicată (14,6 la sută). Companiile zombi au un nivel de capitalizare extrem de redus, fiind finanțate sub formă de împrumuturi de către acționari și/sau companii din grup sau afiliate. Acest tip de finanțări au crescut substanțial în importanță în ultimii ani, de la 25 la sută în total datorii în anul 2010 la 42 la sută în anul 2022.

Datoria comercială a oscilat în jurul valorii de 20%

Spre comparație, datoria comercială a oscilat în jurul valorii de 20 la sută, iar creditele de la instituții financiare rezidente și nefinanciare s-au redus de la 18 la sută la 8 la sută în aceeași perioadă. Utilizarea preponderentă de resurse financiare de natura datoriei, obținute în special de la acționari sau societăți afiliate, ar putea indica și un posibil comportament de optimizare fiscală deoarece acest tip de finanțare permite distribuiri de venituri, deductibile fiscal, și în condițiile în care firmele nu obțin profit. Finanțarea externă reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de finanțare pentru companiile zombi. Contractarea de credite de la companii membre ale grupului sau alte companii nerezidente sa făcut în mare parte la rate de dobândă superioare creditelor în valută acordate de băncile autohtone, ceea ce ar putea arăta un posibil mecanism de transferare de venituri către grup. Împrumuturile externe de la firmele din grup au totalizat, în medie, 10 la sută din totalul datoriilor în ultimii 11 ani, aceasta fiind principala formă de finanțare externă pe termen lung (74 la sută, în anul 2022). Diferențele de rata dobânzii la împrumuturile în euro obținute de la nerezidenți și cele acordate de băncile autohtone au fost cu 0,6 puncte procentuale, în medie, în perioada pre-pandemică și s-au redus la 0,4 puncte procentuale pe perioada pandemiei.

Aceste evoluții ale costurilor de finanțare în valută nu se regăsesc și în cazul celorlalte firme din economie. Începerea ciclului de creștere a ratelor dobânzii, ca urmare a modificării conduitei politicii monetare în condițiile accelerării ratei inflației, a întrerupt acest tipar, marjele de rata dobânzii devenind puternic negative începând cu ultimul trimestru din anul 2022 pentru întreaga economie.

Foarte puține firme zombi sunt radiate

O mare parte a firmelor care au înregistrat dificultăți financiare importante în perioada de după criza financiară din 2007-2008 nu și-au mai revenit, dar nici nu au ieșit de pe piață. O treime dintre companiile identificate ca firme zombi în anul 2022 se aflau în această stare de peste 10 ani. Doar o mică parte dintre firmele zombi sunt radiate sau apelează la reorganizare. Dintre firmele cu deficiențe financiare importante de capitalizare în perioada 2007-2014 doar 11,6 la sută au fost radiate în următorii cinci ani. Utilizarea procedurii insolvenței este, de asemenea, foarte redusă. Ratele medii din ultimii zece ani au fost de doar 1 la sută în intervalul de un an de la începerea dificultăților financiare, de 2,4 la sută în doi ani și de 3,8 la sută în trei ani. În ceea ce privește apelarea la procedura de reorganizare pentru soluționarea problemelor financiare, un număr de doar 25 de firme dintre companiile identificate drept companii zombi (sub 0,1 la sută din total) au utilizat, în medie, în ultimii cinci ani acest mecanism de restructurare.

93% din firmele zombi au peste 50% capital românesc

Companiile zombi sunt aproape în totalitate cu capital românesc (93 la sută dintre firme au peste 50 la sută capital românesc156) și, deși reprezintă peste o cincime dintre companii, contribuie cu doar 4,3 la sută la valoarea adăugată a sectorului și dețin mai puțin de 7 la sută din active. Aceste companii înregistrează o productivitate scăzută și contribuie la menținerea unui nivel scăzut al disciplinei în economie, fiind responsabile de 15 la sută din plățile restante în economie, de 14,5 la sută din restanțele față de buget și având o durată de plată a furnizorilor dublă relativ la media sectorului (157 de zile comparativ cu 77 de zile). Perioada lungă în care o companie cu deficiențe majore de capitalizare poate continua să funcționeze, precum și gradul redus de apelare la procedura insolvenței sau a altor mecanisme de restructurare în momentul în care compania experimentează probleme financiare importante, indică deficiențe ale mecanismelor de ieșire de pe piața a firmelor neviabile și o disciplină laxă la plată în economie.