BNR a majorat dobânda cheie la 3%

Banca Naţională a României (BNR) a majorat marţi dobânda cheie de la 2,5% la 3%, începând cu data de 6 aprilie, decizie influenţată în parte şi de creşterea inflaţiei „peste aşteptări”.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele: 

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; 

• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; 

• păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; 

• menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie şi la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021.

Contribuţia componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaţionistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influenţele creşterii relativ mai pronunţate a preţului combustibililor, a preţurilor LFO şi a celor administrate. 

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2 la sută în ianuarie şi la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creşterilor generalizate ale preţurilor alimentelor procesate.

Prin urmare, spune BNR, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare, potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. 

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 şi la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021. 

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută faţă de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii. Evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a datelor statistice privind creşterea economiei pe parcursul anilor 2020 şi 2021.

În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunţată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreşterii la o valoare semnificativ negativă a contribuţiei variaţiei stocurilor. Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a diminuat doar foarte uşor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix şi-a ameliorat întrucâtva contribuţia.