Costin (BNS): Haideţi să lăsăm alocaţiile la nivelul actual şi să introducem un mecanism ţintit către copiii săraci

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Blocul Naţional Sindical propune ca alocaţiile pentru copii să rămână la nivelul actual şi, în paralel, să fie introdus un mecanism ţintit pentru copiii săraci, o sumă de bani, care să fie plătită pe card şi care să vizeze un pachet strict de nevoi, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele BNS, Dumitru Costin.

„Noi spunem: haideţi să lăsăm alocaţiile la nivelul la care au fost stabilite înainte de aprobarea ultimei legi, care a fost prorogată, asta cu dublarea alocaţiilor, şi haideţi să introducem un mecanism ţintit direct către copiii săraci”, a spus Costin.

Potrivit acestuia, 54% dintre gospodăriile formate din doi adulţi şi cel puţin trei copii sunt în sărăcie, 41,6% dintre familiile monoparentale, cu un copil în îngrijire, iar procentul creşte pe măsură ce numărul de copii este mai mare, şi 26,6% dintre familiile formate din doi adulţi şi doi copii.

Trei plaje de venituri

Dumitru Costin a explicat că, în urma analizelor şi a modelelor de calcul făcute de BNS, au fost stabilite trei plaje de venituri: venituri per familie până la 1.575 lei pe lună, de la 1.575 la 3.000 lei şi de la 3.000 la 4.500. De asemenea, va mai fi introdusă o variabilă în ecuaţie, şi anume diferenţierea valorii tipului de ajutor material şi în funcţie de copiii cu handicap, care necesită alocări financiare mai mari.

„Plecând de la acest model, am solicitat în urmă cu 10 zile Ministerului Muncii, să ne pună la dispoziţie o structură statistică pe familii sărace, pe familii cu copii etc, astfel încât în ţintarul acesta pe care l-am pregătit, să dimensionăm valoarea ajutorului financiar per copil şi per familie. În funcţie de datele şi informaţiile pe care sper să le primesc de la Ministerul Muncii o să putem să venim şi cu propuneri de valori.(...) Veniturile respective vrem să le alocăm suplimentar copiilor, pe lângă alocaţia universală, care se aplică la toţi copiii. Zicem: haideţi să folosim banii ţintit, orientat către copiii aflaţi în risc de sărăcie şi ceea ce propunem ca soluţie, în momentul în care identificăm valorile, este să nu se dea cash banii”, a precizat liderul BNS.

Banii pe card

Potrivit acestuia, sumele de bani astfel cuantificate, per copil şi per profil de familie, vor fi date pe nişte carduri cu cip de pe care nu se va putea scoate cash, dar se vor putea face plăţi pentru un pachet de nevoi, începând cu hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, costuri de transport la şi de la şcoală, cărţi, acces în biblioteci, muzee sau anumite servicii de sănătate. Acest pachet va fi discutat cu asociaţiile de părinţi şi cu oricine este interesat, pentru a fi definit mult mai bine.

„Nu dau cash, pentru că vreau să fiscalizez tot şi să-mi întorc ulterior la buget venituri şi să determin şi un comportament corect al agenţilor economici care vor accepta aceste instrumente de plată şi vreau să am un control asupra modului în care se cheltuie banii. Dacă dau cash nu o să ştiu niciodată ce s-a întâmplat cu banii(...) Noi condiţionăm tot acest pachet financiar de participarea la actul educaţional, începând cu creşe, grădiniţe şi şcoli pentru că instituţiile de educare vor fi cele care vor putea să-mi dea primele informaţii legate de comportamentul părintelui. (...) Acesta poate să se ducă să spună că a cumpărat rechizite copiilor, a folosit cardul şi la colţ de stradă se opreşte şi le scoate la vânzare, ia o parte din bani înapoi, pentru că le vinde la jumătate de preţ, şi se duce să-şi ia ţigări, să bea o votcă (...) Dacă eu pot vedea că familia Ionescu, care a beneficiat pentru copiii săi de o sumă de bani, a cheltuit banii şi pot să văd dacă a cumpărat ghiozdane, şi de la şcoală primesc informaţii că Ioneştii mici au venit fără ghiozdane, atunci înseamnă că am o problemă în această familie şi pot să trimit AJPIS (Agenţia Judeţeană de Plăţi şi inspecţie Socială) să facă anchetă socială să vadă ce se întâmplă”, a menţionat Dumitru Costin.

Totodată, acesta a semnalat că, spre deosebire de actul normativ privind dublarea alocaţiilor, în acest caz se propune şi o soluţie de finanţare, respectiv fondurile structurale.

„România încă dispune pe acest exerciţiu bugetar de sume consistente necheltuite, care, printr-o mică ajustare de program, ar putea fi orientate către acest tip de măsură. Mai mult, România anul acesta negociază, estimăm noi, aproape 45 de miliarde de euro pentru perioada de bugetare comunitară care începe anul acesta şi mai durează şapte ani, plus trei. Deci, una peste alta, România ar putea, inclusiv pe perioada următoare, să-şi asigure pe următorii zece ani, sursele pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, pentru a investi în generaţiile viitoare (...)”, a mai afirmat preşedintele BNS.

El a motivat că acest demers vine pe un temei, pe un fundament bazat pe cifre şi date, deoarece România este în prezent numărul 1 în Europa în materie de sărăcie a copiilor, patru din zece copii români fiind expuşi la risc de sărăcie şi la excluziune socială. Conform cifrelor de la Institutul Naţional de Statistică, în noiembrie erau înregistraţi aproximativ 3,6 milioane de copii, din care aproape 1,5 milioane se află în risc de sărăcie.

Totodată, a semnalat Costin, analizele şi studiile mai spun că sărăcia copiilor apare preponderent corelată cu nivelul de instruire al părinţilor. Părinţii cu un nivel scăzut de pregătire, întrucât nu pot accesa locuri de muncă de calitate şi bine plătite, au venituri mici, familia este săracă şi, pe cale de consecinţă, şi copiii sunt săraci.

„Analiza mai spune că sărăcia copiilor le afectează acestora performanţa educaţională, ca elevi, care generează pe de o parte note slabe şi în foarte multe cazuri abandon şcolar, şi România rămâne campioană în Europa şi la abandon şcolar. Combaterea abandonului şcolar era un deziderat asumat şi de România în Strategia Lisabona 2020. România n-a reuşit în zece ani să facă mare lucru cu combaterea abandonului şcolar”, a mai explicat liderul de sindicat.

Potrivit acestuia, mai există încă o teză extrem de importantă pentru oricine studiază sărăcia în rândul copiilor şi anume, odată ajunşi la maturitate în piaţa muncii, aceştia îşi utilizează, din cauza nivelului extrem de scăzut în care s-au educat şi s-au format, doar 60% din potenţialul lor uman. Asta înseamnă că devin nişte resurse umane tinere care nu vor da niciodată potenţial maxim în piaţa muncii. De aici perfomanţe scăzute, de aici venituri mici pentru tinerii care provin din aceste medii, de aici şi generarea unei perpetue spirale de sărăcie, care se transmite de la generaţie la generaţie, care consolidează sărăcia, subdezvoltarea şi pune sub semnul întrebării posibilitatea unei creşteri economice sănătoase într-o ţară, pentru că una dintre componentele de bază ale oricărui mecanism de creştere economică îl reprezintă resursa umană de calitate, a punctat Costin. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite