Câţi bani pierd angajaţii prin aplicarea programului flexibil de muncă. Exemplu de calcul

Câţi bani pierd angajaţii prin aplicarea programului flexibil de muncă. Exemplu de calcul

Finanţiştii au efectuat o simulare a utilizării de către angajatori a schemei de finanţare a programului redus de muncă (munca flexibilă) cuprinsă în Programul de relansare economică anunţat de Guvern, arătând câţi bani vor pierde angajaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Momentan, Guvernul confirmă că va continua să sprijine prin măsurile luate: 

Prevenirea concedierilor după perioada de criză, inclusiv după cea de sprijin prin intermediul şomajului tehnic; 
Protejarea locurilor de muncă din sectoarele strategice; 
Reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor care schimbă domeniul de activitate, inclusiv a românilor reveniţi de la muncă din alte ţări; 
Menţinerea liniilor de producţie pe piaţa internă”, notează specialiştii Mazars.
 
Potrivit acestora, acest sprijin se va baza pe trei instrumente: 
 
I. Fonduri europene nerambursabile (POCU); 
II. Programul SURE al Comisiei Europene; 
III. Bugetul de stat/ Bugetul asigurărilor de şomaj. 
 
Cele mai aşteptate măsuri în perioada următoare sunt cele care vor clarifica cum vor putea angajatorii să utilizeze schema de finanţare a programului redus de muncă (muncă flexibilă). Această schemă de finanţare va fi acoperită prin fondurile puse la dispoziţia statelor UE, prin programul SURE. Obiectivul iniţiativei este de a susţine, prin finanţarea unei părţi a salariilor, reluarea activităţii angajaţilor care vor avea program redus de muncă. 
 
„Sprijinul financiar propus de Guvern (având ca inspiraţie, într-o anumită măsură, modelul Kurzarbeit implementat în Germania de câteva zeci de ani) ar urma să fie aplicabilă la nivelul companiilor a căror cifră de afaceri s-a redus cu cel puţin 10%, comparativ cu luna similară a anului trecut şi, prin urmare, sunt nevoite să ajusteze în sensul reducerii, programul de lucru pentru cel putin 10% din angajaţi. Astfel, angajatorul va acoperi partea din salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă cu normă întreagă pro-rata la timpul de muncă redus. Statul, printr-un sistem administrat de ANOFM va plăti o indemnizaţie care reprezintă maximum 75% din diferenţa dintre salariul brut înregistrat inainte de scăderea cifrei de afaceri la nivelul angajatorului (i.e. salariul brut neredus) şi salariul brut redus plătit de angajator pentru programul redus de muncă. Insă, nu vor fi afectate drepturile adiţionale salariului, aşa cum rezultă din contractul individual/ colectiv de muncă sau din regulamentul intern (de exemplu, beneficiile existente).”, a menţionat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars România.
 
Măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la şase luni.
 
Prezentăm în cele ce urmează un scenariu de calcul:
 

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

 
„Guvernul României a comunicat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, pe care întregul mediu de afaceri îl aştepta de câteva săptămâni. Un aspect notabil subliniat de către Guvern în contextul actual este că România a înregistrat a doua (după Irlanda) cea mai ridicată creştere economică din cadrul UE, deşi primele semnale de scădere economică la nivelul statelor membre s-au manifestat încă din primul trimestru al acestui an, cu o medie de -2,6% pentru UE27 şi -3,2% pentru Zona Euro”, notează experţii.
 
Deşi numărul contractelor de muncă suspendate sau încheiate a înregistrat o descreştere la 1 iunie, comparativ cu lunile anterioare, companiile afectate de COVID-19, ca urmare a închiderii temporare a activităţii, urmăresc cu atenţie măsurile de sprijin din partea Guvernului României aplicabile în următoarele luni ale anului 2020. 
 
 

„Aşa cum ne aşteptam la începutul lunii martie, impactul asupra contractelor de muncă se resimte puternic, atât la nivelul capacităţii agenţilor economici de a gestiona resursele umane, dar şi la  nivelul relaţiilor comerciale cu partenerii de afaceri.

Deşi companiile din sectorul alimentar, farma şi servicii au ajutat enorm în această perioadă persoanele ale căror companii au fost afectate de COVID-19 prin angajarea acestora, numărul contractelor încheiate şi a şomajul tehnic este foarte mare.

Sperăm ăa acest plan de relansare economică al României să ne conducă pe un drum rapid de revenire şi că industriile care în acest moment sunt stabile din punct de vedere financiar să continue cu aceste iniţiative de solidaritate.”, a menţionat Andreea Georgescu, Head of HR Advisory, Mazars România.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: