Austriecii au decis! Băncile îşi vor limita expunerea pe Europa de Est

Austria va anunţa în curând noi norme privind reducerea expunerii băncilor autohtone în Europa de Est pentru a-şi proteja propriul sistem financiar, în ciuda nemulţumirilor oficialilor din regiune cât şi a Bruxelles-ului faţă de această măsură.

"Decizia a fost luată. Normele vor fi publicate în curând", a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial care a participat la o "întâlnire de rutină" care a avut loc ieri şi la care au participat reprezentanţii autorităţilor de reglementare din 17 ţări din Europa de Est. Banca Naţională a României a fost reprezentantă la întâlnire de unul dintre cei doi viceguvernatori.

Hotărâtă să-şi păstreze ratingul "AAA" (cel mai bun posibil, care o ajută să se împrumute la dobânzi reduse) în contextul crizei din zona euro şi a temerilor privind expunerea băncilor austriece în ţările din Europa Centrală şi de Est, Austria a anunţat, în noiembrie, restricţii la creditarea în regiune pentru marile grupuri financiare din ţară, Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria.

Mai multe ţări s-au arătat îngrijorate că reglementările ar putea expune regiunea la o nouă criză a creditării.

O instrucţiune emisă în noiembrie de banca centrală austriacă precizează că băncile din această ţară ar trebui să-şi reducă liniile de finanţare oferite subsidiarelor lor din Europa de Est.

CITEŞTE ŞI

Criza creditării loveşte din nou. Ce ne aşteaptă?

Încă o criză a creditării la orizontul Europei

Este România la adăpost de criza euro? Întreaga Europă de Est, în pericol

Încă o bancă pleacă din România! Volksbank vrea să vândă operaţiunile de pe piaţa autohtonă

Aceasta a fost urmată de o declaraţie-şoc a şefului Raiffeisen, una dintre cele mai puternice bănci austriece prezente pe piaţa românească. Herbert Stepic, CEO al grupului bancar, a afirmat că banca nu va rămâne pe toate pieţele din Est pe care activează în prezent. „Este posibil ca în viitor să ne retragem de pe o piaţă sau alta", a spus Stepic, potrivit Mediafax, fără a preciza dacă are în vedere anumite pieţe şi nici criteriile pe care s-ar baza o decizie de retragere.

„Vă aduc aminte că aţi obţinut profituri uriaşe în România. Iar dacă astăzi vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia României nefinanţată, o vom considera un act lipsit de fairplay", a fost reacţia preşedintelui Traian Băsescu la anunţul austriecilor.

„Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, cei care am aderat mai târziu, să plătim lăcomia sistemelor bancare de când făceau credite cu buletinul. Apelaţi şi acum la acele instrumente, nu la sugrumarea economiei", a adăugat Băsescu.

Ulterior, Bruxelles-ul a introdus un amendament în planul de recapitalizare bancară care prevedea că băncile nu-şi pot reduce expunerea în regiune. Băncile au considerat-o mai degrabă o sugestie, având în vedere că nu a fost stabilit niciun cadru legal de implementare a acestei măsuri şi nu a fost stabilită nicio sancţiune pentru eventuale abateri.

Pentru a îndeplini noile cerinţe de capital, băncile au, cel puţin pe hârtie, mai multe opţiuni. În realitate, cel mai probabil, acestea vor apela la banii subsidiarelor aflate în ţări care nu fac parte din zona euro, în special cele din piaţa est-europeană. „În timp ce guvernele din vestul Europei s-au grăbit să sară în ajutorul băncilor proprii, factorii de decizie de pe întregul continent au realizat, spre oroarea lor, că, într-un context în care sprijinul contribuabililor este cheia supravieţurii instituţiilor financiare, subsidiarele din Europa Centrală şi de Est ar putea deveni orfane foarte rapid", notau jurnaliştii „The Wall Street Journal".

România, la mila marilor grupuri bancare europene

România este una dintre cele mai vulnerabile ţări în faţa retragerii băncilor de pe piaţa creditelor. Intermedierea financiară (volumul creditelor acordate raportat la PIB) se ridică la aproximativ 50%. Din acest 50%, între 30 şi 40 de puncte procentuale sunt reprezentate de bănci străine, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS). Potrivit unui indice compilat de BIS („banca centrală a băncilor centrale"), România este cea mai dependentă ţară din afara zonei euro de finanţarea de la băncile din uniunea monetară.

Mai multe bănci ar putea pleca

Iar avertismentele n-au întârziat să apară. Mai multe grupuri bancare s-ar putea retrage de pe piaţa autohtonă în 2012, în contextul în care nu au susţinerea băncilor-mamă pentru a-şi menţine activităţile în această regiune, declara, la începutul lunii decembrie, Cezar Furtună, partener al KPMG România şi Moldova.

Şi agenţia de evaluare financiară Moody's a tras un semnal de alarmă, anunţând că sistemul bancar riscă să fie grav afectat de criza datoriilor de stat din zona euro şi de criza de finanţare prin care trec băncile europene. Deja, grupul elen ATE Bank şi cel austriac Volks¬bank şi-au anunţat intenţia de a vinde diviziile din România.

CITEŞTE ŞI

Guvernele salvează pe furiş băncile

BCE: Riscul ca două mari bănci din zona euro să intre simultan în incapacitate de plată a crescut

Cel mai negru an pentru băncile din Europa

Subsidiarele de pe piaţa autohtonă ale băncilor greceşti au pierdut 1,2 miliarde de euro din depozite de la începutul acestui an, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.

Isărescu vorbeşte despre inconştienţa băncilor

Inclusiv Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a vorbit despre neajunsurile sistemului autohton. „De ce băncile pot să paseze asupra clienţilor, uneori într-o adevărată inconştienţă, costurile unor lipsuri, care uneori le aparţin, în ceea ce priveşte organizarea internă sau evaluarea greşită a unor riscuri? Este posibil, deoarece concurenţa nu este suficient de puternică şi nu este dată de numărul de bănci", spunea acesta la începutul lunii decembrie.

Pentru a proteja sectorul bancar, BNR ar trebui să naţionalizeze temporar băncile cu probleme, să capitalizeze CEC Bank şi să înfiinţeze o instituţie (bancă-punte) pentru a contracara efectele potenţialei retrageri a băncilor străine, spun analiştii români.

Mai puţine credite, dobânzi mai mari

Bancherii au anunţat deja cel puţin două modalităţi prin care pot întruni noile cerinţe de capital: restrângerea operaţiunilor şi vânzarea de active. În economia reală, acest lucru va însemna sugrumarea creditării pentru populaţie şi companii.

Şi, în căutarea lor disperată de bani, nu au de ales. În vocabularul unui investitor nu există sintagmă mai dură decât „de neinvestit".Termenul - care arată că pieţele nu văd niciun sens în a investi într-un anumit activ - este din ce în ce mai des folosit atunci când se vorbeşte de băncile europene. „Este cu adevărat o zonă de calamitate. Nu m-aş atinge de ele. Nu m-ai putea convinge să cumpăr nici măcar o acţiune", spune Paul Casson, directorul diviziei de achiziţii pe Europa al fondului de investiţii Henderson Global Equities.

În decembrie, două dintre cele mai mari bănci europene, Crédit Agricole (Franţa) şi Commerzbank (Germania) au început să ia măsuri de urgenţă pentru a se proteja. Francezii vor renunţa la 21 dintre cele 53 de state în care au operaţiuni, iar nemţii încearcă să-şi transfere active suspecte la stat pentru a evita naţionalizarea. Totodată, Commerzbank, BNP Paribas (Franţa) şi Lloyds Banking Group (Marea Britanie) au început să vândă active şi să majoreze dobânzile.