ANALIZĂ Ce au adus negocierile de la Bruxelles: pe lângă un buget de 40 de miliarde de euro, condiţii mai bune pentru accesarea banilor UE

Autorităţile locale îşi vor putea deconta din fonduri europene cheltuielile cu TVA efectuate în programele de dezvoltare a infrastructurii FOTO Adevărul

Dincolo de bugetul de 40 de miliarde de euro primit de la Uniunea Europeană, România a obţinut şi condiţii mai bune de atragere a banilor europeni: TVA eligibilă, prefinanţare şi cofinanţare mai mari de la Comisia Europeană şi flexibilitate la Politica Agricolă Comună.

De vineri, de când s-au terminat negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020, dezbaterile s-au axat pe valoarea alocărilor pentru România: 39,887 miliarde de euro. 

Mai exact, pentru Politica de Coeziune – 21,825 miliarde de euro, pentru Politica Agricolă Comună (PAC) – 17,516 miliarde de euro (din care 7,1 miliarde de euro pentru Dezvoltare Rurală, iar diferenţa pentru plăţi directe), pentru combaterea şomajului la tineri – 125 de milioane de euro, iar pentru populaţia dezavantajată – 420 de milioane de euro. 

În timp ce premierul Victor Ponta se declara „dezamăgit“ de rezultatul negocierilor, preşedintele Traian Băsescu, aflat joi şi vineri la Consiliul European de la Bruxelles, susţinea că România a obţinut o creştere de 18% faţă de bugetul alocat exerciţiului financiar 2007-2013. 

Suma primită de la UE pentru următorul exerciţiu financiar a stârnit largi dezbateri, chiar dacă România ar trebui să atragă în fiecare an cât a atras în întregul exerciţiu 2007-2013, respectiv 5,7 miliarde de euro. Mai mult, dincolo de bugetul primit la negocierile din Consiliu, România a obţinut şi o serie de facilităţi, cu avantaje atât pentru bugetul statului, cât şi pentru participanţii la proiectele cu fonduri europene. Dar să le luăm pe rând. 

TVA eligibilă, un plus de 2 miliarde de euro la buget

După negocierile din Consiliu, preşedintele Băsescu a anunţat că România a obţinut o serie de facilităţi, iar una dintre cele mai importante este TVA eligibilă, adică posibilitatea decontării Taxei pe Valoarea Adăugată din banii de la bugetul UE. 

Eligibilitatea TVA a fost introdusă la începutul anului trecut, ca măsură de criză, pentru participanţii cărora legislaţia naţională nu le permite deductibilitatea TVA – adică autorităţi locale, autorităţi centrale şi firme mici, neplătitoare de TVA, cu cifre de afaceri anuale mai mici de 65.000 de euro. 

TVA eligibilă se aplica participanţilor care accesau fonduri din Politica de Coeziune sau din dezvoltare Rurală (parte a Politicii Agricole Comune). La negocierile din noiembrie de la Consiliu, a fost luată în calcul eliminarea acestei facilităţi pentru proiectele de infrastructură, fie că vorbim de autorităţi locale sau centrale.   

La negocierile de săptămâna trecută, România a obţinut o prelungire a acestei facilităţi şi pentru exerciţiul financiar următor. Adică, de exemplu, un fermier îşi va putea deconta TVA din banii de la UE pentru tractorul cumpărat. La fel vor putea face şi autorităţile pentru proiectele derulare, să spunem, pentru reabilitarea unui drum comunal. Mai mult, această facilitate va aduce bani la bugetul statului: circa 2 miliarde de euro în tot exerciţiul 2014-2020, potrivit calculelor Ministerului Finanţelor. 

„Deci, cu cât România va avea TVA mai mare, cu atât va aduce mai mult în buget din fonduri europene“, a spus Băsescu la finalul Consiliului. Aşadar, o TVA mai mică, în condiţiile în care aceasta va scădea până în 2020, va însemna mai puţini bani la buget. 

Prefinanţarea şi cofinanţarea, majorate

Alte facilităţi obţinute în urma negocierilor de la Bruxelles vizează ratele de prefinanţare şi de cofinanţarea de la bugetul UE. Mai exact, pentru fondurile de coeziune, unde România a primit 21,825 miliarde de euro, rata de cofinanţare propusă iniţial era de 75%, s-a stabilit acum la 85%, iar pentru ţara noastră s-a hotărât o rată de 95% atât timp cât există un acord cu UE şi FMI. 

Pentru Dezvoltare rurală s-a stabilit o rată de cofinanţare de 75%, iar, graţie acordului cu finanţatorii externi, România va avea cu 10 puncte procentuale în plus, adică 85%. Ce înseamnă acest lucru? De exemplu, fermierul îşi va putea deconta o pondere mai mare a cheltuielilor de la bugetul UE în proiectele derulate prin programe de Dezvoltare rurală. De acelaşi avantaj vor beneficia şi autorităţile. Mai exact, 85%, respectiv 95% vor constitui bani de la UE, iar diferenţa până la 100% va fi acoperită de fonduri proprii sau împrumutate de beneficiar. 

„La fel de important este că prefinanţarea, iniţial propusă de 2%, s-a aprobat a fi 3% din valoarea proiectelor în general şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord cu FMI şi UE. Deci, România se încadrează la 4%“, a menţionat preşedintele. Astfel, beneficiarii vor primi în avans sume mai mari de la Uniunea Europeană decât se stabilise iniţial, iar asta va facilita derularea programului în condiţiile în care finanţarea presupune principala problemă a celor care derulează proiecte cu fonduri europene. 

Un alt beneficiu obţinut de România este flexibilitatea la Politica Agricolă Comună, adică posibilitatea de a face transfer între pilonul I dezvoltare rurală şi pilonul II plăţi directe până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar.

„Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri, că nu e simplu. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC“, a mai spus Băsescu. În funcţie de derularea exerciţiului 2014-2020, Guvernul va putea decide transferarea a până la 25% din bugetul PAC de la dezvoltare rurală către plăţi directe sau invers, în funcţie de necesităţi. 

Fondurile alocate României în exerciţiul 2014-2020

Politica de Coeziune: 21,825 miliarde de euro, creştere de 10%

Politica Agricolă Comună: 17,516 miliarde de euro, în creştere cu 27%

din care: 

Plăţi directe: 10,393 miliarde de euro, în creştere cu 47,5%

Dezvoltare Rurală: 7,123 miliarde de euro, în scădere cu 13,5%

Combaterea şomajului la tineri: 125 de milioane de euro (măsură nouă)

Populaţia dezavantajată din mediul rural: 420 de milioane de euro

TOTAL: 39,887 miliarde de euro, în creştere cu 18%

Polonia, marele câştigător din regiune

Polonia, cea mai mare economie din Europa de Sud-Est, care a reuşit să evite intrarea în recesiune în ultimii ani de criză, este marele câştigător din regiune în negocierile derulate săptămâna trecută la Bruxelles. Deşi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 de miliarde de euro mai redus în termeni reali comparativ cu exerciţiul pentru cei şapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult. 

Varşovia a obţinut pentru perioada 2014-2020 un buget de 106 miliarde de euro, adică 2.800 de euro pe cap de locuitor.  Din totalul de peste 100 de miliarde de euro, 72 de miliarde de euro sunt fonduri de coeziune (în principal pentru infrastructură), iar 28,5 miliarde de euro – pentru Politica Agricolă Comună. Diferenţa constituie sume pentru sprijinul tinerilor şi al persoanelor cu probleme. „Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea“, a declarat premierul polonez Donald Tusk după negocierile de joi şi vineri. 

Bulgaria va primi în total 15 miliarde de euro, din care 7 miliarde de euro sunt fonduri de coeziune. Cifra include o creştere de 1,5 miliarde euro a fondurilor destinate agriculturii şi 260 de miliarde de euro în compensaţii pentru dezafectarea celor patru reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui. 

Petr Necas, premierul Cehiei, a venit la summit hotărât să blocheze negocierile dacă nu primeşte mai mulţi bani decât i s-au propus în discuţiile anterioare. Însă ameninţarea cu folosirea dreptului de veto i-a adus Cehiei mai mult de 20,5 miliarde de euro. La summitul anterior s-a stabilit că acest stat va primi 19,6 miliarde de euro, deci creşterea alocării este de 4,6%. 

„Vrem un buget mai mic şi modern pentru UE, dar şi un buget european care să fie corect pentru Cehia. Nu vrem privilegii. Dar acest proiect este nedrept cu noi“, a afirmat Necas. Bugetul UE pe 2007-2013 prevede alocări de 26,7 miliarde euro pentru Cehia.