ANALIZĂ 2.300 de miliarde de dolari nu aduc fericirea. Americanii tipăresc şi „aruncă“ iar în piaţă sute de miliarde de dolari

Rata ridicată a şomajului i-a trimis pe americani înapoi la tiparniţă. FOTO Shutterstock

Banca centrală a Statelor Unite a anunţat că va tipări şi injecta în piaţă câte 40 de miliarde de dolari în fiecare lună, până când evoluţia economică va fi una mulţumitoare. Practica nu reprezintă o noutate pentru instituţie. În ultimii trei ani, Rezerva Federală a „aruncat“ în piaţă 2.300 de miliarde de dolari în acest fel.

În conferinţa susţinută joi, Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale (Fed – banca centrală a Statelor Unite), a anunţat că instituţia pe care o conduce şi-a revizuit în scădere prognoza privind creşterea economică din acest an. Iniţial, Fed anunţase o rată de creştere cuprinsă între 1,9%-2%, însă acum prognoza se încadrează între 1,7% şi 2%.

În acest context, Bernanke a demarat o nouă rundă de relaxare cantitativă, a treia de la izbucnirea crizei. Relaxarea cantitativă presupune tipărirea de lichiditate, care este apoi „pompată“ în piaţă prin cumpărarea de bonuri de trezorerie – practic, împrumutarea guvernului federal sau a autorităţilor locale. Exact ca în trecut, măsura va fi completată de menţinerea dobânzii de referinţă la un nivel cât mai apropiat de 0%.

Această strategie a fost „parafată“ de predecesorul lui Bernanke la şefia Fed, Alan Greenspan, care este considerat acum unul dintre „vinovaţii“ pentru criza izbucnită în 2008. Dobânda de referinţă scăzută asigură faptul că băncile comerciale se pot împrumuta ieftin, ţinând departe o eventuală criză de lichiditate. Având acces ieftin la lichiditate, băncile comerciale au suficiente fonduri pentru a acorda credite.

Ben Bernanke la conferinţa de joi, 13 septembrie. FOTO Mediafax/ AFP

De data aceasta, Rezerva Federală nu a mai anunţat suma exactă pe care o injectează, aşa cum a făcut în celelalte două runde. Acum, Fed va tipări câte 40 de miliarde de dolari în fiecare lună până când se va observa o îmbunătăţire considerată mulţumitoare şi sustenabilă pe piaţa muncii.

Decizia Fed de a condiţiona tipărirea de bani şi injectarea de lichiditate de evoluţia ratei şomajului reprezintă o măsură fără precedent în istoria SUA şi reflectă eforturile prelungite ale instituţiei de a lupta contra crizei economice.

Un alt aspect care diferenţiază această rundă de relaxare cantitativă de celelalte două este că acum Rezerva Federală va cumpăra doar obligaţiuni garantate prin ipoteci, încercând în acest fel să impulsioneze şi piaţa imobiliară.

Începând cu 2009, pentru a-şi impulsiona economia, americanii au tipărit şi injectat în piaţă 2.300 de miliarde de dolari. Prima rundă de relaxare cantitativă a presupus tipărirea şi injectarea în piaţă a 1.700 de miliarde de dolari. În ciuda acestei măsuri (combinată cu menţinerea dobânzii-cheie sub 1%), progresul a fost „dezamăgitor, aşa că americanii s-au întors repede la tiparniţă.

SUA se comportă ca nişte huligani care tipăresc bani şi-i aruncă în întreaga lume. Vladimir Putin, preşedintele Rusiei  

În noiembrie 2011, o nouă rundă în valoare de 600 de miliarde de dolari a fost demarată şi a ţinut până în iunie 2012. Astfel, Rezerva Federală a injectat, în medie, 75 de miliarde de dolari lunar în acest interval.

Practica nu este privită încă cu ochi buni de toată lumea. Nouriel Roubini, economistul care a prezis căderea pieţei imobiliare şi izbucnirea crizei, susţine că singurul efect al acestei strategii este „inundarea“ lumii cu dolari ieftini,  Rezerva Federală are capital în valoare de 50 de miliarde de dolari, însă în bilanţuri are 2.500 de miliarde de dolari, notează economiştii UBS în studiul „Cât de sigure sunt băncile centrale?“.

Unul dintre cei mai vocali oponenţi ai acestei practici a fost preşedintele rus Vladimir Putin, care a declarat că „SUA se comportă ca nişte huligani care tipăresc bani şi-i aruncă în întreaga lume“.

Rezerva Federală nu este nici pe departe singura instituţie care a apelat la această măsură. Potrivit unei analize realizate de economiştii zerohedge.com, cele mai mari trei bănci centrale din lume în bilanţuri 8.000 de miliarde de dolari, adică 25% din Produsul Intern Brut Mondial. O bună parte din aceşti bani sunt însă „artificiali“, obţinuţi în acest fel, care implică riscuri pe măsură.

Până la sfârşitul lui 2012, banca centrală a Marii Britanii a „aruncat“ pe piaţă în acest fel echivalentul a 315 miliarde de dolari. King nu neagă posibilitatea de a aplica încă o rundă de relaxare cantitativă, în contextul evoluţiei sub aşteptări a economiei britanice.

Faptul că Uniunea Europeană, deşi a devenit de aproape doi ani epicentrul crizei, evită astfel de practici nu este o întâmplare. Motivele enunţate de oficialii europeni sunt numeroase atunci când îşi justifică reticenţa, însă cel mai important este refuzul Germaniei de a accepta o astfel de intervenţie.        Vladimir Putin, preşedintele rus. FOTO Mediafax/AFP

Nemţii încă nu au uitat episodul de la începutul secolului XX care a dărâmat economia naţională şi a trimis Germania în cea mai cruntă sărăcie pe care a cunoscut-o. Reichsbank (pe atunci banca centrală a Germaniei) a cumpărat masiv obligaţiuni guvernamentale, iar asta a dus la hiperinflaţie şi o perioadă la fel de gravă pentru economia germană precum a fost Marea Depresie pentru SUA.

Metoda rămânne însă preferata politicienilor pentru că elimină o mare parte din presiunea care stă pe umerii lor. Dacă tipăresc şi injectează bani, atunci nu mai este nevoie să folosească bani publice pentru salvări de urgenţă.

Deja, echipa de campanie a republicanului Mitt Romney, contracandidatul democratului Barack Obama pentru preşedinţia SUA, a lansat mai multe atacuri la adresa actualului preşedinte, susţinând că demararea unei a treia runde de relaxare cantitativă ţine de motive strict politice, Obama făcând eforturi disperate pentru a obţine rezultate rapide în ceea ce priveşte redresarea economică.

Totodată, Romney a anunţat că, în cazul va câştiga alegerile prezidenţiale de pe 6 noiembrie, nu-l va nominaliza pe Bernanke pentru un al treilea mandat la şefia Fed. De cealalată parte, Bernanke a declarat în conferinţa de joi că toate motive pentru începerea acestui program sunt strict economice şi nu au nicio legătură cu sfera politică.