America ia Nobelul pentru economie

Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel", şi 1,37 milioane de dolari, la ceremonia ce va avea loc în Suedia, pe 10 decembrie.Academia Regală de ştiinţe din Suedia l-a felicitat pe american

Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel", şi 1,37 milioane de dolari, la ceremonia ce va avea loc în Suedia, pe 10 decembrie.
Academia Regală de ştiinţe din Suedia l-a felicitat pe american pentru că, prin munca sa, a demonstrat că, pe termen lung, rata şomajului nu este afectată de inflaţie. "Phelps arată cum stabilitatea economică viitoare depinde de deciziile luate astăzi: inflaţia mică de azi creează aşteptarea unei inflaţii mici şi pe viitor, astfel influenţând crearea politicilor economice viitoare", au spus reprezentanţii Academiei. Teoriile dezvoltate de Phelps la sfârşitul anilor '60 i-au ajutat pe economişti să înţeleagă cauzele creşterii preţurilor şi a ratei şomajului din anii '70. "În consecinţă, pe termen lung, rata şomajului nu este influenţată de inflaţie, ci doar de piaţa forţei de muncă", a mai spus Academia.
Întrebat cum se simte după ce a aflat că este câştigătorul unui Premiu Nobel, Phelps a declarat pentru Reuters: "Mă simt din ce în ce mai bine pe măsură ce asimilez vestea că am câştigat acest minunat premiu. O parte din mine nu se aştepta. Înţelesesem că mi s-ar putea întâmpla, dar nu aveam nici măcar cea mai vagă idee despre când mi s-ar putea întâmpla şi totuşi dacă era posibil".
Profesorul de la Columbia University nu era unul dintre favoriţii anunţaţi de presa internaţională sau de specialişti. Ca şi în cazul premiilor tradiţionale, pentru medicină, fizică sau chimie, nu există nicio formulă precisă pentru a prezice cine va fi ales de Academia Regală de ştiinţe din Suedia.
Dar din cele 200 de nume care-şi disputau premiul pentru economie, de anul acesta, câteva dintre ele au fost mai des vehiculate. Hubert Fromlet, economist la Swedbank, din Stockholm, îi plasa printre favoriţi pe Gene Grossman, de la Princeton University, şi pe Elhanan Helpman, de la Harvard, sau Paul Romer, de la Stanford University. Printre potenţialii câştigători a mai fost menţionat şi Jagdish Bhagwati, un profesor de origine indiană de la Universitatea Columbia, care a fost consilier extern al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, şi a lucrat şi cu Naţiunilor Unite, ca consilier pe probleme de globalizare.
Premianţii din anii trecuţi abordau tot felul de teme de cercetare, de la cum controlul informaţiei afectează piaţa şi până la sistemele sociale folosite pentru a explica mecanismele care duc la foamete şi sărăcie. Aşadar, abordarea macroeconomică era o trăsătură pe care specialiştii se aşteptau s-o regăsească şi la premiată anul acesta.
"Este probabil ca cel care va fi ales să fie american", relata Associated Press, înainte de anunţarea câştigătorului.
"Dat fiind că premiul a fost prima dată decernat în 1969, americanii au câştigat premiul, fie singuri, fie alături de alţii, de numai 12 ori. Aşa că este posibil ca acest lucru să se întâmple, mai ales că până şi cei de la Academia Regală de ştiinţe din Suedia spun că este foarte probabil ca toţi banii investiţi de americani în cercetarea din domeniul economiei să dea rezultate", mai nota agenţia de ştiri americană.
Oamenii de ştiinţă americani şi-au adjudecat, anul acesta, şi premiile Nobel pentru medicină, fizică şi chimie.