Alexey Golovin, vicepreşedinte al KMG International pentru dezvoltare corporativă şi strategie: „Anul 2016 a fost cel mai bun an din istoria companiei”

Vicepreşedinte al KMG International pentru dezvoltare corporativă şi strategie Alexey Golovin a prezentat într-un inteviu acordat pentru „Adevărul” ce a însemnat anul 2016 pentru compania pe care o reprezintă şi care sunt principalele obiective de dezvoltare după finalizarea tranzacţiei prin care CEFC a preluat 51% din KMG International.

Adevărul: Vă propun să începem cu anul 2016 şi să prezentăm rezultatele cheie, cele mai semnificative pentru companie.

Alexey Golovin: Anul 2016 a reprezentat un punct de reper pentru compania KazMunayGas International, pentru Rompetrol, în special ţinând seama de rezultatele operaţionale şi indicatorii de performanţă financiară. Rezultatele obţinute în anul 2016 vin ca urmare a unor măsuri succesive, luate pe parcursul ultimilor ani. Dacă vă aduceţi aminte, compania a fost cumpărată în anul 2007 de către KazMunayGas, procedura de achiziţie fiind finalizată în totalitate în anul 2009. Principalele active ale companiei sunt capacităţile de rafinare din România precum şi o reţea de benzinării care activează în ţările din regiunea Mării Negre. Este o activitate destul de complexă, dar, pe de altă parte, destul de simplă: resursele ajung din Kazahstan, ţiţeiul este prelucrat în instalaţiile de rafinare din România şi distribuit prin reţeaua de distribuţie, pornind, desigur, de la canalele de desfacere cele mai profitabile - respectiv propriile noastre staţii de carburanţi pentru vânzarea cu amănuntul şi terminând, desigur, cu canalele de desfacere en-gross. Aşadar, după achiziţionarea de către compania KazMunayGas, una din primele decizii luate a fost cea de modernizare a rafinăriei. Modernizarea rafinăriei a vizat, mai întâi de toate, două obiective principale: primul este, desigur, creşterea capacităţilor de prelucrare a acestei rafinării, iar cel de-al doilea presupune extinderea gamei de produse petroliere. Nu luăm în discuţie un aspect foarte important, respectiv conformitatea cu standardele şi normele Uniunii Europene, întrucât fără aşa ceva o companie nici nu poate funcţiona. În ceea ce priveşte activitatea economică, acestea sunt cele două obiective esenţiale.

Care au fost rezultatele proiectelor de investiţii?

Acum, după finalizarea procesului de modernizare, în anii 2015-2016 deja putem vedea rezultatele în cifre. Ce anume a contribuit la aceste realizări? În primul rând, prin creşterea capacităţii de rafinare, am redus costurile de producţie. Cea de-a doua componentă este legată de profitul acestei activităţi. Avem o gamă mai eficientă de produse petroliere, în conformitate cu structura de piaţă. Am crescut producţia de motorină în mod semnificativ, ceea ce este cerut pe scară largă în pieţele europene. Astfel, am reuşit să creştem eficienţa rafinăriei din punct de vedere economic. În anul 2016, după majoritatea indicatorilor de performanţă, volumul specific de producţie de motorină, benzină, producţia totală de produse petroliere uşoare, costurile totale de rafinare, inclusiv cele legate de energie, reparaţii şi altele, am reuşit să atingem niveluri record. În consecinţă, toate acestea se reflectă în indicatori financiari foarte buni. Astăzi, putem deja afirma cu încredere că anul 2016 a fost cel mai bun an din istoria companiei.

Cum aţi evalua potenţialul de dezvoltare al rafinării Vega, dacă un program similar celui de  modernizare de la Petromidia s-ar derula şi aici?

Rafinăria Vega se încadrează organic în lanţul nostru de producţie, întrucât foloseşte ca materie primă producţia cu valoare adăugată scăzută a Rafinăriei Petromidia. Gama de produse a Rafinăriei Vega este destul de specifică. Nu este vorba de un gamă standard de produse petroliere, ca în cazul Rafinăriei Petromidia, care cuprinde, aşa cum am spus, benzină, motorină, benzină de aviaţie. Rafinăria Vega are o valoare de nişă, cu producţie de nişă, cum le spunem noi - hexan, solvenţi, white-spirit - şi produce o cantitate considerabilă de bitum, folosit în construcţia de drumuri. Prin urmare, creşterea capacităţii de producţie a acesteia nu intră în planurile noastre. În prezent, unitatea lucrează într-o configuraţie optimă. Ceea ce putem lua în considerare şi analizăm în acest moment este creşterea capacităţii de producţie de bitum. Întrucât, în prezent, rafinăria Vega este singurul producător de bitum din România, acest produs se bucură de o cerere foarte bună. Luând în considerare planurile României de dezvoltare a infrastructurii rutiere - deoarece Uniunea Europeana alocă fonduri considerabile, iar noi cunoaştem strategia României pe termen lung privind dezvoltarea infrastructurii de transport - noi suntem conştienţă că, în curând, probabil, într-un orizont de 10-15 ani, putem anticipa o cerere foarte stabilă la acest produs. În prezent, analizăm acest proiect şi, posibil, va fi supusă spre dezbatere creşterea capacităţii de producţie de bitum. Referitor la produsele pe care le livrăm în acest moment, le comercializăm cu succes, întrucât există şi aici o cerere stabilă.

Ce planuri aveţi pentru 2017 pentru a menţinerea poziţiei şi pentru creşterea indicatorilor de performanţă?

Planurile noastre de viitor decurg din măsurile pe care le-am luat în trecut. În acest sens, vom rămâne suficient de consecvenţi cu strategia pe care am ales-o încă în anul 2014, când a fost elaborată şi aprobată strategia de dezvoltare durabilă a companiei până în anul 2022. După încheierea procesului de modernizare a rafinăriei - ceea ce a constituit, aşa cum am spus, un factor-cheie al strategiei noastre - managementului şi-a concentrat eforturile asupra mai multor aspecte esenţiale. În primul rând, este vorba, desigur, de întărirea şi consolidarea poziţiilor noastre pe segmentul de distribuţie. Aici, după cum am spus, principalul nostru obiectiv va viza continuarea dezvoltării reţelei de retail, precum şi dezvoltarea celor mai profitabile canale de desfacere - pe lângă comerţul en detail, de vânzări en-gros consumatorilor finali. Ne concentrăm asupra pieţei din România, vedem aici un potenţial enorm pentru dezvoltări ulterioare, însă în acelaşi timp urmărim să devenim un lider în regiune. O altă direcţie importantă vizează intenţia noastră de a dezvolta activităţile de trading. În trading, principalul obiectiv pentru perioada următoare este de a creşte volumul operaţiunilor cu ţiţei şi produse rafinate venite din partea terţilor. Avem suficientă expertiză internă pentru a exploata oportunităţile de piaţă. În acest sens, vom investi pentru a crea infrastructura lanţului de distribuţie, inclusiv prin capacităţile de stocare, pentru a susţine dezvoltarea activităţilor noastre de trading.

În ce stadiu se află tranzacţia cu partenerii chinezi de la CEFC, pe când estimaţi că va fi finalizată şi când ar putea fi obţinute aprobările de la autorităţile publice?

În acest moment, tranzacţia dintre partenerul chinez şi acţionarul nostru KazMunayGas a fost semnată. Semnarea a avut loc la 15 decembrie 2016, iar acum suntem într-o aşa-numită perioadă de tranziţie. Este vorba de o perioadă standard, care există între semnarea şi finalizarea tranzacţiei, în timpul căreia sunt îndeplinite o serie de condiţii cu regim suspensiv, cum ar fi obţinerea avizelor necesare de la Uniunea Europeană, de la autorităţile antitrust. Partea chineză trebuie să obţină aprobările necesare şi, conform termenilor acordului, se estimează că tranzacţia va fi finalizată în iunie 2017.

Care sunt principalele proiecte de investiţii pe care urmează să le implementaţi în viitorul apropiat?

Apariţia noului acţionar nu presupune doar o schimbare fundamentală a strategiei noastre, de asemenea o face mult mai ambiţioasă. În primul rând, discutăm despre proiecte ce vor avea lor în România. România este piaţa noastră locală, pentru că unităţile noastre de producţie sunt în România. Avem un proiect pe care deja îl implementăm, parţial, cu propriile forţe, al cărui obiect este extinderea reţelei de retail. Acest proiect vizează construirea unui număr de 100-200 noi de staţii de carburanţi în România. Ne propunem să realizăm acest proiect în următorii trei ani, crescând astfel cota de piaţă a companiei Rompetrol în România până la 25%. Acesta este un prim proiect de mare importanţă. Cel de-al doilea proiect de anvergură are ca obiect construirea unei centrale termoelectrice pentru asigurarea alimentării neîntrerupte pentru rafinăria Petromidia. Acest proiect va asigura securitatea energetică a unităţilor noastre de producţie, iar acest lucru este foarte important din cauza oscilaţiilor care au loc. Pe lângă turbinele cu gaz, vom avea şi o turbină cu abur, care va asigura flexibilitatea procesului de producţie, precum şi va reduce semnificativ costurile de producţie a energiei electrice. Ambii acţionari au păreri similare despre strategia de dezvoltare viitoare şi sunt angajaţi să asigure disponibilitatea tuturor resurselor pentru a întări rolul KMGI în regiunea Mării Negre. Acestea sunt doar două dintre proiectele viitoare ce pot fi implementate imediat prin fondul de investiţii româno-kazah, conform Memorandumului de Înţelegere semnat între KMGI şi statul român.

Dar capacitatea rafinăriei Petromidia poate fi extinsă, există rezervă de capacitate?

Da, Petromidia deţine capacităţi de rezervă şi, avem un proiect în faza de analiză, care vizează creşterea capacităţii până la 8-10 milioane tone. Compania are această posibilitate, Rompetrol Rafinare deţine terenul necesar pentru extinderea capacităţii de producţie. Această creştere poate fi justificată din punct de vedere economic numai în condiţiile unei dezvoltări echilibrate a reţelei noastre de retail. Aşa cum am spus, pentru o companie downstream ca a noastră, principalul element al succesului este dat de echilibrul dintre portofoliul activelor de producţie şi canalele de desfacere. Prin urmare, în prezent, această problemă nu se pune atât de stringent. Un astfel de proiect ar putea fi realizat şi s-ar dovedi eficient din punct de vedere economic pe termen lung, de 10-20 ani. Extinderea capacităţii noastre de producţie cu 5 milioane de tone este de două ori mai eficientă decât un proiect de tip greenfield, bazat pe construirea unei noi uzine cu o capacitate de 5 milioane de tone. De ce? Pentru că vor fi valorificate instalaţiile, echipamentele, capacităţile şi infrastructura deja existente. De asemenea, această infrastructură poate deservi noile capacităţi de producţie ale Rafinăriei Petromidia, adică nu e nevoie să construim una nouă. Vom lua în considerare extinderea capacităţii de producţie a Rafinăriei Petromidia dacă analizele realizate ne vor asigura sustenabilitatea unor astfel de planuri de investiţie.

În ceea ce priveşte intrarea pe alte pieţe, ştiu că sunteţi foarte interesaţi de piaţa Turciei. Ne puteţi spune mai multe?

Într-adevăr, atunci când a fost luată decizia privind achiziţia Rompetrol, aflate pe coasta Mării Negre, unul din motivele esenţiale pentru care a fost aleasă compania Rompetrol a fost aşezarea geografică în regiunea Mării Negre, lucru care permite accesul pe pieţe cu o populaţie de peste 300 de milioane de oameni. Desigur, avem un interes ridicat pe termen mediu şi lung pe pieţele cu o populaţie mare şi un număr mare de consumatori, precum Turcia, cu o populaţie de 80 milioane de oameni, şi Ucraina. Noi astăzi livrăm produse pe piaţa din Turcia, însă operaţiunile noastre sunt limitate doar la export. Aşadar, monitorizăm în mod constant situaţia şi urmărim oportunităţile de a intra pe această piaţă. Cel mai probabil, va fi un proiect de investiţii şi, repet, cel mai probabil, această chestiune va fi foarte serios abordată deja la nivelul celor doi acţionari, după finalizarea tranzacţiei.

Care ar fi beneficiile pentru România în urma ]ncheierii parteneriatului dintre CEFC şi KazMunayGas?

CEFC este una dintre cele mai mari companii private din China, cu activităţi de afaceri în toată lumea, în diferite ţări. Reprezintă o forţă financiară, ce îşi extinde activităţile de afaceri în mod continu. România, prin activele KMGI, are o poziţie relevantă în regiunea Mării Negre şi poate deveni o parte importantă a proiectului ”One Belt One Road”. România poate deveni un hub energetic regional. Aşadar, parteneriatul dintre CEFC şi KMG pentru dezvoltarea activităţilor KMGI vine nu doar în beneficiul afacerii, ci şi în beneficiul României, care poate deveni o punte de legătură între Asia şi Europa. Forţa financiară adusă de acest parteneriat poziţionează atât KMGI, cât şi România ca jucători cheie în regiune. În acelaşi timp, proiectele viitoare ce vor fi dezvoltate prin acest parteneriat în România vor aduce un impact economic şi social pozitiv direct şi indirect, adiţional faţă de cel deja adus de afacerile KMGI.