Afacerile din subteranele Bucureştiului

Circa 200 de agenţi economici îşi desfăşoară activitatea sub pământ, dintre care 150 sunt chiriaşii Metrorex

municipalităţii converg tocmai în acest sens. Lucrările subterane la noile rute ce vor fi adăugate metroului bucureştean vor fi demarate în curând, în condiţiile în care etajul superior este deja saturat. Asta înseamnă oportunităţi pentru deschiderea de noi afaceri. Trebuie însă mai întâi să dispui de o locaţie, şi nu una oricare! Iar dacă nu eşti unul dintre fericiţii care se bucură deja de aceste locaţii, este foarte greu să mai prinzi vreun chilipir. Pentru că spaţiile comerciale de sub Bucureşti sunt închiriate în proporţie de 100%. Ca şi la suprafaţă, tot ce contează în subteran este să ai vad! O zonă centrală, bătătorită la pas de majoritatea călătorilor cu metroul, face toată diferenţa, în comparaţie cu o locaţie periferică, fie ea şi în subteranele metroului. În funcţie de poziţionare, veniturile zilnice pot varia între 30 şi 1.500 de euro, iar chiria percepută pe metru pătrat este cuprinsă între 15 şi 40 de euro.

5.000 de tineri se distrează sub pământ
Cluburile care s-au înfiinţat în subsolurile Bucureştiului se transformă noaptea în adevărate furnicare de oameni. Într-o seară de weekend, sub pământ se distrează peste 5.000 de tineri. În cluburi cu istorie se organizează serate de teatru, de muzică veche sau seminarii pe diverse teme, ca de pildă în clubul studenţilor de la Arhitectură. În altele, deschise mai recent, se ascultă cea mai modernă muzică şi se dansează pe mese. Toate au însă cifre de afaceri de sute de mii de euro anual. Club A este cel mai vechi club al Bucureştilor, primul club independent studenţesc din România comunistă. A fost înfiinţat acum 37 de ani. Părintele clubului este Emil Barbu, zis "Mac", actualul Rector al Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu" din Capitală, pe atunci student al acesteia. În 1969, studenţii arhitecţi au reuşit să strângă 35.000 de lei - o sumă impresionantă pe atunci - pentru a înfiinţa Club A. Spaţiul ales a fost un subsol dezafectat de pe Blănari. Poziţionat în centrul vechi, mai întâi a fost loc de întâlnire al masonilor, apoi al artiştilor care veneau să asculte muzica lui Nicu Alifantis, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu sau să urmărească piese de teatru cu Horaţiu Mălăele, Radu Gheorghe sau Ion Caramitru. Clubul arată ca un beci domnesc, cu arcade din piatră şi mai multe încăperi în care încap lejer 800 de persoane. În fiecare seară, tinerii, în general studenţi, umplu locaţia până la refuz şi petrec, după cum spun proprietarii clubului, aproxmativ opt ore sub pământ. "Distracţie studenţească, cu cantităţi imense de bere", spune Gabriela David, PR-ul clubului.
Chirii mai mari la subsol decât la suprafaţă
Club Twice, din zona Unirii, nu are istoria celui de la Arhitectură, însă are o capacitate de 2.000 de locuri, şi în weekend adună peste 2.000 de studenţi. Aici vin tinerii cu mai mulţi bani, care preferă să consume mixuri (băuturi spirtoase, soft şi energizante). Adriana Boilă spune că investiţiile într-un club underground sunt destul de mari. Trebuie să bagi mulţi bani în sistemele de aerisire, pentru că în subsoluri umiditatea este ridicată. În plus, chiriile pentru un spaţiu de la subsol sunt mai mari decât pentru cele de la suprafaţă. Ne ajută foarte mult faptul că zona este foarte circulată", explică Adriana Boilă, director de marketing la Club Twice. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi la Club Expirat, din Piaţa Mihail Kogălniceanu. Andrei şoşa, patronul "Expiratului", a avut noroc şi plăteşte o chirie de doar 10 euro pe metru pătrat. Clubul este frecventat de 300-400 de persoane, în special în weekend. "Am o cifră de afaceri de 100.000 de euro pe an, cu o rată de creştere de 20-30% anual", spune şoşa.

Pasajele de trecere atrag micii comercianţi
Cauţi verighete, invitaţii sau lumânări de nuntă? Toată lumea te va îndruma în "Pasajul Unirii". Zona este faimoasă mai ales pentru magazinele ce comercializează articole de nuntă. Pasajul face legătura între Calea Lipscani şi Biserica Bărăţiei. De la inele şi verighete destinate evenimentului până la centru de developare foto, toate afacerile localizate în aceste spaţii par să prospere. Un magazin de bijuterii, de exemplu, vinde, zilnic, produse din argint în valoare de maxim 150 de euro, în timp ce bijuteriile din aur asigură o sumă medie de aproximativ 400 de euro. "Ne-am mutat din zona Obor, unde chiria era de 400 de euro pe lună. Aici plătim dublu, însă vadul este mai bun", spune Ionela. Deşi costurile sunt mai mari, frecvenţa mai mare de trecători, dar şi faima zonei par să fie un atu un plus pentru dezvoltarea businessului. O nouă uşă, o nouă vitrină. De data aceasta, un centru de developări foto Fujifilm. Printre produsele comercializate se găsesc şi aparate foto, baterii sau alte accesorii, însă developările fac toţi banii. Suma maximă - 800 de euro pe zi, iar veniturile cele mai semnificative sunt cele de la începutul săptămânii, când oamenii se întorc din minivacanţele de weekend.
Interesant este că o asemenea afacere se dovedeşte a fi mult mai rentabilă în subteran decât la suprafaţă. "Am avut un centru similar la ieşirea din acest pasaj, însă el a fost închis recent pentru că înregistra pierderi", spune Mariana, reprezentant al magazinului. Businessurile similare din alte locaţii, de exemplu din pasajul subteran din Piaţa Presei Libere, nu sunt la fel de profitabile. Cei mai mulţi bani fac barurile şi magazinele de produse alimentare, ale căror încasări variază între 30 şi 250 de euro.

5.000 de locuri de parcare
În prezent, numărul locurilor de parcare din suburbiile Capitalei este estimat la maxim 5.000, cu tot cu spaţiile de la Obor şi Intercontinental, dar şi cele aflate sub bănci, hoteluri etc. În acest caz, Capitala se află cu mult în urma Parisului, care dispune în prezent de 200 de parcări subterane, însumând peste 70.000 de locuri. "Nu există o estimare a veniturilor pe care le încasează primăria din aceste impozite aplicate acestor agenţi economici, pentru că fiecare dintre ei îşi declară veniturile la Administraţia Fiscală a sectorului de care aparţin", a declarat, pentru Adevărul, Gheorghe Udrişte, director executiv în cadrul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei, din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Potrivit acestuia, în următorii cinci ani de zile, vor fi construite în 22 de locaţii ale Capitalei, prin parteneriate public private, alte 14.000 de locuri de parcare subterane.

Gura de metrou, un mic mall sub pământ
Dacă la prima vedere businessurile deschise în spaţiile săpate în adâncul pământului lasă impresia unui tip de comerţ rudimentar, ei bine, în spatele casei de marcat se ascund venituri considerabile. Indiferent de tipul de produse comercializate, afacerile deschise în subteranele Capitalei prosperă. Există însă şi comercianţi mai puţin privilegiaţi. Vânzările o iau pe o curbă ascendentă şi mai scot din amorţeală activitatea celor aflaţi în zonele fără prea mare expunere, doar în zilele de salariu ale lunii. Altfel, ziua trece searbăd, fără prea multe întâmplări, cu aceleaşi haine sau accesorii postate pe manechin şi cu un bilanţ contabil spre ora închiderii... nu tocmai satisfăcător.
Afacerile mărunte aduc profituri mari
"Aţi nimerit prost la noi, pentru că ne aflam într-o zonă prea puţin traficată", spune cu necaz Florina, vânzătoare la un stand din pasajul de trecere din zona Unirii. O zi bună din lună înseamnă pentru patronul la care lucrează venituri de aproximativ 100 de euro, în timp ce minimul coboară până la 20-30 de euro. "De patru ani ne aflăm în acesta zonă. Chiria este de 30-40 de euro pe metrul patrat, însă de la an la an creşte, iar vânzările nu sunt foarte îmbucurătoare", spune interlocutoarea noastră. Ce-i drept, marfa comercialiazată este adusă cel mai probabil din angrourilor aflate la periferia Capitalei, calitatea fiind cât se poate de îndoielnică, fapt ce ar justifica întrucâtva interesul scăzut pe care îl trezeşte acest magazin în rândul trecătorilor. Totuşi, explicaţia pe care ne grăbim să o dăm insuccesului parţial al acestei afaceri este repede demontată de veniturile unui alt business alăturat, de data aceasta ceva mai la centru, prin urmare cu o expunere mai mare în faţa trecătorilor. Produsele comercializate: gablonţuri. Cine s-ar fi gândit că o agrafă vândută sau un set de mărgele şi cercei cu un aspect aproape de inestetic poate contribui la o medie de vânzări zilnice situate în jurul valorii de 250 de euro. "Avem şi zile mai proaste, când încasăm mai puţin de atât", povesteşte vânzătoarea unui astfel de magazin situat în zona metroului Piaţa Unirii 1, chiar atunci când ne manifestam mirarea că astfel de lucruri se pot vinde în cantităţi atât de însemnate. Clientela: puştoaice de liceu şi studente care traversează periodic metroul bucureştean.
Cărţile merg bine între două peroane
De la kitch-uri la cultură nu este decât un pas, pentru că, în imediata apropiere a agrafelor, o librărie oferă pasionaţilor, de aproape un an, cărţi de diferite categorii: literatură, tehnică, ştiinţă etc. Ne bucurăm să aflăm că nu numai vânzările de gablonţuri merg bine în aceste zone. şi cărţile sunt destul de căutate. "Încasările maxime pe zi sunt de peste 500 de euro, iar cele medii se situează în jurul valorii de 250-300 de euro", spune Mihaela. Se dă la vorbă şi e bucuroasă să ne povestească despre cărţi. "Cel mai bine se vinde literatura, dar sunt studenţi care cumpără şi dicţionare scumpe", se mândreşte Mihaela. Oaza de cultura pe care o oferă chioşcul de cărţi îşi mai găseşte încă beneficiari. Patiseriile sunt probabil cele mai căutate în aceste zone, însă cifrele sunt ţinute la mare secret de vânzători, care stau probabil cu frică că orice informaţie scăpată înseamnă rămânarea fără serviciu. Într-o zonă cu vad, gen Piaţa Victoriei, încasările zilnice pot ajunge chiar şi la 3.000 de euro.
Branduri celebre au coborât în subteran
Dacă majoritatea businessurilor activează în suburbiile Capitalei într-un fel de anonimat, fără să aibă înscrise pe undeva numele societăţii care le administrează, cu totul altfel se întâmplă în cazul Jolidon. Compania are deschise deja trei magazine în pasaje circulate ale Capitalei, respectiv Piaţa Unirii, Piaţa Sudului şi ştefan cel Mare. Încasările zilnice urcă în medie spre 300 de euro, la o chirie medie de 40 de euro pe metru pătrat. Astfel, reprezentanta din zona Unirii are încasări lunare de peste 6.000 de euro.
În plus, în cele 45 de staţii de metrou din Bucureşti există 7-8 magazine Fornetti. Firma Vlady Exim deţine 4 puncte de desfacere. "Evident, este mai profitabil să vinzi la metrou, pentru că traficul este constant", spune Victor Guşatu, administratorul firmei. Un cuptor Fornetti este programat să vândă zilnic în valoare de 150 de euro, iar un magazin de la metrou poate avea până la şase cuptoare. "Magazinele de la suprafaţă, merg mai prost în anotimpul cald, iar chiriile într-o zonă cu vad sar de 50-60 de euro pe metrul pătrat", explică Guşatu. "Banii de pe chirie merg la Sindomed, iar cei de pe utilităţi (curent electric, apă curentă) intră în contul Mterorex", explică Guşatu.

Piaţa Universităţii, cel mai mare nod comercial
Statia de metrou: Universitate. Un alt nod al afacerilor subterane. Cafenele, fast-fooduri, magazine de cadouri, încălţăminte etc., cam tot ce găseşti într-un mall, însă la scară mai redusă. Situat în buricul Capitalei, preţurile destul de piperate practicate la majoritatea produselor existente nu constituie un impediment pentru vânzări. Poate şi pentru că aici se învârtesc numeroase persoane cu venituri salariale considerabile, dar şi numeroşi studenţi, aflaţi în buricul târgului pe cheltuiala părinţilor. Gablonţurile sunt la mare căutare în această zonă. Singurul magazin specializat numai în comercializarea acestui gen de produse realizează vânzări zilnice care ajung chiar şi la 800 de euro. Quick Snack, un fast food localizat în acest pasaj, are încasări zilnice care pot varia între 2.500 şi 4.000 de lei. "Cele mai bănoase perioade sunt cele în care studenţii sunt la cursuri", spune Alexandru Popa, un tânăr aflat în spatele tejghelei. De obicei, clienţii Quick Snack preferă produsele gata preparate. În rondul subteran de la Universitate, încasări frumuşele înregistrează şi anticariatele deschise, însă responsabilul care se ocupă de ele, pe numele său Iustin, refuză să ne dea detalii concrete, invocând inventarul pe care trebuie să-l finalizeze neaparat. În trecere prin pasajul subteran de la Universitate, mulţi trecători se opresc şi la o ceaşcă de cafea caldă. Lanţul Coffe Grind face zilnic vânzări ce variază între 3.000 şi 5.000 de lei, o sumă destul de bunicică dacă luam în calcul că preţul unei cafele este destul de piperat.

Cât câştigă Metrorex
250 de spaţii comerciale
Activitatea comercială se desfăşoară în metrou în special în spaţii comerciale construite de către Metrorex şi Sindomet Servcom SRL, însă reprezentanţii celor două companii nu au oferit date concrete referitoare la valoarea încasărilor rezultate din această activitate. "Este în vigoare un contract de asociere în participaţiune cu această societate privind exploatarea în comun a acestor spaţii. În prezent, în metrou se află construite aproximativ 250 de spaţii comerciale, distribuite în aproape toate staţiile şi închiriate către peste 150 de agenţi economici", a declarat, pentru Adevărul, directorul general al Metrorex, Liviu şoavă (foto). În cadrul acestei asociaţii în participaţiune, contractele de închiriere cu terţii se negociază şi se încheie de către Sindomet. În prezent, gradul de ocupare al spaţiilor comerciale din contractul de asociere cu Sindomet este destul de mare. Potrivit lui şoavă, există o fluctuaţie destul de mare pe măsură ce contractele aferente celor peste 150 de agenţi economici expiră şi/sau se reziliază de comun acord. "Estimăm că, în prezent, gradul de ocupare a spaţiilor comerciale este de aproximativ 98%. Pe timpul verii însă, când traficul de călători este mai redus, acest grad de ocupare poate să scadă la 90-95%", spune şoavă. Pentru Metrorex, o altă activitate comercială semnificativă este cea de exploatare a restaurantului McDonald's din staţia Piaţa Unirii 2.

Chiria subterană, la jumătate de preţ
Un metru pătrat de spaţiu comercial subteran se dovedeşte a fi mult mai rentabil decât unul la suprafaţă, aflat într-o zonă similară. Cele mai căutate staţii de metrou de către agenţii comerciali sunt aşa-numitele staţii "nod": Victoriei, Romană, Universitate, Unirii, Gara de Nord. Prezenţa în aceste zone este taxată mai mult, chiria pe metru pătrat depăşind uneori chiar şi 40 de euro, în timp ce, la suprafaţă, preţul pe metru pătrat atinge chiar 80 de euro. În staţiile de metrou mai puţin frecventate, în speţă capetele de linie, un metru pătrat de subteran este evaluat la jumătate de preţ, respectiv 20 de euro.

şase milioane de euro pe lună din cartele
Circulaţia trenurilor se face pe patru linii principale, cu o lungime operaţională de 62.23 km şi 45 de staţii deschise pentru accesul şi deservirea călătorilor. Zilnic, aproximativ 350.000 de persoane circulă cu metroul. La un calcul sumar reiese că Metrorex câştigă lunar, numai din vânzarea biletelor, circa şase milioane de euro. Proiectele Metrorex prevăd finalizarea până în anul 2008 a lucrărilor de construcţie la tronsonul Nicolae Grigorescu-Linia de Centură, în lungime de 4,75 Km , cu patru staţii, respectiv Nicolae Grigorescu-1 Decembrie-Policolor-Linia de Centură. Pentru cartierul Drumul Taberei se propune realizarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon care urmăreşte traseul arterelor: Drumul Taberei, Str. Răzoare, Str. Dr. Bagdasar, B-dul Eroilor, Parcul Operei, B-dul Kogălniceanu, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Carol I, B-dul Pache Protopopescu, şos. Iancului - şos. Pantelimon.