Revista americană Forbes a făcut o comparaţie între Statele Unite ale Americii şi Europa legat de cunoaşterea mai multor limbi străine. În SUA, cea mai mare parte a locuitorilor nu vorbesc decât limba engleză. Înainte de Primul Război Mondial o mare parte dintre americani vorbeau limba germană, însă vorbitorii acestei limbi au ajuns să fie trataţi cu suspiciune odată ce ne-am apropiat de Al Doilea Război Mondial şi astfel au renunţat să mai vorbească această limbă. Spre deosebire de SUA unde doar 18% din populaţie vorbeşte o limbă străină diferită de limba engleză, în Europa procentul trece de 50%.

Viziune integratoare

Persoanele care vorbesc o singură limbă străină pot avea referinţe limitate la propria lor cultură care de obicei nu sunt înţelese de persoanele care fac parte din alte culturi. De exemplu, în cultura americană, se folosesc în business multe referinţe din lumea sportului. Cunoaşterea mai multor limbi străine lărgeşte viziunea liderului asupra lumii acesta având posibilitatea de a se raporta la diferite contexte de afaceri cu mai multă înţelegere şi empatie.

Capacitatea de a lua în calcul mai multe perspective

Atunci când cunoşti mai multe limbi străine ai şi capacitatea de a interpreta mai bine anumite atitudini pe care unii dintre noi le-am considera drept directe sau ambigue. Această idee derivă din faptul că unele cuvinte nu xistă într-o limbă, dar există în alta şi sunt folosite în moduri destul de diferite. De exemplu există limbi în care un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Acest lucru te obligă să ai capacitatea de a putea privi un context sau o situaţie din mai multe perspective.

Adaptare culturală

Un lider global are nevoie să înţeleagă mai multe tipuri de culturi şi să se poată adapta la fiecare dintre ele. Învăţarea de limbi străine nu presupune doar să poţi comunica într-o nouă limbă ci să cunoşti cultura şi civilizaţia în care s-a dezvoltat limba respectivă. A şti să comunici în mai multe limbi înseamnă să poţi fi mai empatic şi să obţii rezultate foarte bune alături de o echipă multiculturală.

Învăţarea continuă va deveni o activă importantă pentru tot mai multe companii în următorii ani. Conform unui articol recent publicat de specialiştii McKinsey, până în 2030 tot mai multe joburi vor necesita abilităţi tech, sociale şi emoţionale.

În ceea ce priveşte modalitatea de a învăţa abilităţi noi, tot mai mulţi oameni preferă să parcurgă informaţiile în calupuri mici. Atât lipsa timpului, cât şi contopirea vieţii personale cu cea profesională, mai ales în timpul lucrului de acasă, a determinat ca oamenii să prefere perioade de timp scurte în care se pot concentra asupra unui anumit lucru. Astfel a apărut conceptul de agile learning, o combinaţie între învăţarea de unul singur şi cea asistată în care fiecare învaţă în ritmul lui conform unui program stabilit de un trainer care la anumite intervale de timp verifică şi calitatea informaţiilor reţinute de către cursanţi. Odată cu digitalizarea accelerată acest proces se poate face exclusiv în mediul online şi aşa au apărut platformele de agile learning. Aceste tipuri de soluţii nu numai că sunt la îndemână, dar au dezvoltate şi calculatoare de preţuri astfel încât companiile pot evalua investiţia pe care trebuie să o facă în funcţie de nevoile de învăţare ale echipelor lor.