Adina Vălean, despre finanţarea europeană pentru autostrada Sibiu-Piteşti: Sunt probleme mai complexe decât gândacul
0Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean susţine că există probleme mai complexe decât un gândac cu Autostrada Sibiu-Piteşti, iar Comisia Europeană ar putea refuza finanţarea proiectului dacă România nu trimite suficiente clarificări. Oficialul european este de părere că România ar trebui să se grăbească să depună proiecte pentru obţinerea de fonduri europene, pentru că suferă la capitolul infrastructură.
Comisia Europeană a trimis României o scrisoare prin care solicită clarificări cu privire la Autostrada Piteşti-Sibiu, datorită faptului că ţara noastră nu a explicat cum va proteja siturile Natura 2000 aflate pe traseul viitoarei autostrăzi. Un exemplu des citat în presă a fost cel al gândacului Morimus Funereus.
Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a răspuns la o serie de întrebări adresate de ziarul „Adevărul” cu privire la această autostradă, dar şi la alte întrebări referitoare la infrastructură.
Adevărul: Cum caracterizaţi aplicaţia de finanţare trimisă de România pentru Autostrada Sibiu-Piteşti?
A.V.: E o aplicaţie majoră, pe care România a prezentat-o Comisiei, finanţare solicitată în cadrul financiar multianual actual. Vorbim de 1,3 miliarde de euro, dar în total, cu finanţarea prinsă în următorul cadru financiat multianual, avem 3,5 miliarde de euro. Aceste proiecte au o complexitate deosebită, de aceea, uneori, se cer clarificări, dar asta e parte din procesul normal de evaluare.
Comisia Europeană arată, în scrisoarea de observaţii, că solicitarea României de contribuţie financiară „nu este justificată”. Principalele observaţii sunt cele de mediu. Mai există şi alte motive?
A.V.: Pe scurt, nu şi alte motive. Observaţiile au fost legate de mediu: cuantificarea şi detalierea obiectivelor specifice de conservare a celor 11 situri Natura 2000 aflate pe traseu, minimizarea impactului asupra mediului prin luarea unor măsuri specifice şi explicarea impactului autostrăzii şi DN 7 ca potenţială barieră dublă pentru speciile din areal. Acest tip de observaţii e solicitat în cele mai multe proiecte de acest fel, în toate ţările europene care primesc finanţări. În concluzie, sunt probleme mai complexe decât cea menţionată repetat în media din România, cu gândacul Morimus Funereus.
Din momentul primirii acestei scrisori, România are timp două luni să trimită clarificările. În absenţa unui răspuns sau în cazul în care aceste clarificări nu sunt suficiente, Comisia Europeană poate refuza să contribuie financiar la acest proiect. Aş vrea să menţionez că acestea sunt toate clarificările cerute României cu referire la autostrada Sibiu-Piteşti, scrisoarea este publică. Dacă ar fi existat şi alte motive, Comisia era obligată să le menţioneze şi le-ar fi menţionat public, toate procesele sunt transparente. Această scrisoare nu presupune blocarea proiectului, ci doar prelungirea termenului de evaluare din punct de vedere al acordării finanţării.
Noul Guvern a transmis că va cere un punct de vedere de la Comisia Europeană şi cu privire la Autostrada Comarnic-Braşov. Este dispusă Comisia să susţină România în construirea acestei autostrăzi? În ce mod şi cât de viabilă ar fi varianta parteneriat public-privat?
A.V.: Varianta de finanţare este opţiunea statului membru şi a promotorului de proiect. Numai el poate decide ce opţiune de finanţare e mai potrivită. Deşi finanţările din fonduri de coeziune sau din fondurile REGIO nu intră în portofoliul meu, de Comisar pentru Transporturi, încerc să susţin dezvoltarea infrastructurii rutiere în România facilitând întâlniri între membri ai Comisiei Europene responsabili cu finanţarea şi membri ai Guvernului României. Dar dosarele complete, care să asigure eligibilitatea proiectelor, trebuie elaborate de România.
Punctual, în ceea ce priveşte autostrada Comarnic-Braşov, sunt mai multe posibilităţi. Proiectul ar putea fi eligibil pentru programe şi fonduri UE, în special ESIF (Fonduri structurale şi de investiţii europene) sau/şi Fondul european de investiţii strategice. Pentru a putea avea sprijin din partea ESIF, România trebuie să fi inclus proiectul în programul (programele) operaţionale regionale convenite împreună cu Comisia.
Ce alte autostrăzi din România ar putea fi finanţate cu fonduri europene, Comisia Europeană fiind dispusă să participe?
A.V.: În statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune, precum România, fondurile UE pot sprijini dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T), prin intermediul Fondurilor structurale şi de investiţii europene (ESIF) şi al Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF). Priorităţile UE sunt proiectele din reţeaua centrală transeuropeană de transport, în special de-a lungul coridoarelor de reţea de bază (cum ar fi autostrada Sibiu-Piteşti), care trebuie să fie puse în aplicare până în 2030.
În condiţiile în care atenţia publică se mută către o agendă mai socială şi către schimbările climatice, ce şanse mai are România să îşi construiască autostrăzi cu bani europeni şi câtă vreme ar mai putea să beneficieze? Ar trebui să se grăbească să depună proiecte?
A.V.: România ar trebui să se grăbească să depună proiecte pentru că suferă la capitolul infrastructură. Nu există o situaţie de excepţionalitate pentru noi, ci toate proiectele, din oricare ţară, trebuie să respecte legislaţia europeană, inclusiv impactul asupra mediului sau achiziţiile publice, să spunem.
Desigur, odată cu lansarea Pactului Ecologic European, tot ce se construieşte de acum înainte trebuie să fie în concordanţă cu priorităţile climatice şi de mediu. Fonduri de finanţare există şi în următorul cadru financiar multianual. Depinde doar de România să propună proiecte care să fie susţinute de o documentaţie în concordanţă cu toate criteriile europene de eligibilitate.