Aderarea României la spațiul Schengen: avantaje și dezavantaje
0Intrarea României în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească și ar putea aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică, susţine ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
„Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a declarat Adrian Câciu, transmiete Economedia.
Potrivit sursei citate, deși ţara noastră îndeplinește de câțiva ani cerințele tehnice, lipsa unui acord politic a întârziat de-a lungul timpului aderarea. Însă recent, oficialii europeni și-au manifestat în sfârșit susținerea pentru aderarea României în zona Schengen.
Spațiul Schengen sau spațiul european fără frontieră reprezintă o zonă de liberă de circulație în Uniunea Europeană, iar între statele membre sunt eliminate controalele la frontieră.
România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.
Comisia European a susținut aderarea României la Schengen încă din anul 2011. Cu toate acestea, mai multe state s-au opus de-a lungul timpului aderării României, în contextul în care decizia de aderare trebuie luată în unanimitate de toate statele membre UE.
Astfel, în 2011, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, susţinând că această aderare ar fi „prematură” din cauza unor „carenţe”, care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată.
Ulterior, Parlamentul Olandei a adoptat, în 2012, o rezoluție prin care s-a pronunțat de asemenea împotriva aderării României la Schengen. La acel moment, parlamentarii olandezi au susținut că România nu a îndeplinit cerințele tehnice pentru aderarea la Schengen.
Admiterea României în Schengen
La 7 iulie 2021, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson cerea primirea Bulgariei, Croaţiei şi României în spaţiul Schengen, adăugând că ar trebui adoptate măsuri împotriva ţărilor care încalcă regulile şi impun în mod nejustificat controale frontaliere.
În 24 mai 2022, Comisia Europeană a cerut din nou admiterea României şi Bulgariei în Schengen, după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022.
Între timp, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru aderarea României la Schengen.
În 15 iunie, aflat în vizită în România, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu, președintele francez Emmanuel Macron a declarat despre aderarea României la Spațiul Schengen că „dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”.
În data de 29 august, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, potrivit Reuters, citată de Agerpres. „Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline”, a promis cancelarul.
Miercuri, 13 octombrie 2022, premierul Olandei a transmis că țara sa nu se opune primirii României în Schengen, acceptarea fiind condiționată de mai multe evaluări ale CE, care să arate că România a bifat toate reformele, inclusiv privind statul de drept.
Mark Rutte a precizat, cu prilejul vizitei sale la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, judeţul Braşov, unde sunt dislocați inclusiv militari din Țările de Jos, că statul pe care îl reprezintă nu se opune primirii în Schengen a României, dar că vrea să se asigure că îndeplinește toate condițiile.
„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen. De aceea am menționat MCV-ul (n.r. – Mecanismul de Cooperare și Verificare). Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuți pași înainte”, a declarat premierul olandez, care nu a vrut să dea vreun termen privind momentul când România ar putea fi primită în Schengen. De asemenea, Rutte a punctat faptul că toate țările care îndeplinesc condițiile vor fi primite fără probleme.
Mai mulți experți europeni au ajuns luni, 10 octombrie 2022, în județul Timiș pentru a reverifica dacă România este pregătită să intre în spațiul Schengen. România a mai fost verificată de experții Schengen în anul 2011. Condițiile tehnice erau atunci îndeplinite, dar decizia politică a fost nefavorabilă României.
Beneficii economice
Potrivit datelor Economedia, aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă de control.
Timp mai scurt de călătorie. Principalul avantaj adus de aderarea României la Schengen îl reprezintă libertatea de mișcare a cetățenilor și timpii mai scurți de călătorie. Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, ar însemna că nu vor mai exista controale la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, deși cu un document de identitate valabil.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un avantaj major pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau mașina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Interne.
Ar și dispărea și puncte de frontieră, printre care: Negru Vodă, Vama Veche, Călărași, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borș, Cenad, Nădlac, Turnu, Chișineu-Criș, Salonta, Satu Mare. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care în prezent se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor.
Care ar putea fi riscurile
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor, transmite MAE.
Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă.
În prezent la spațiul Schengen au aderat 26 de țări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveția și Lichtenstein. România a parcurs cu succes toate etapele premergătoare aderării. Însă decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul European, care îi reunește pe șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Se încarcă comentariile...
