Michael Roth, ministru german: Berlinul sprijină România în drumul spre Schengen
0Michael Roth, ministru de stat pentru Europa în cadrul Biroului Federal pentru Afaceri Externe de la Berlin, vorbeşte într-un interviu acordat „Adevărul” despre implicarea Germaniei în politica românească, lupta anticorupţie, viitorul Spaţiului Schengen şi aderarea Republicii Moldova la UE.
Ministrul de Stat pentru Europa din cadrul Biroului Federal pentru Afaceri Europene de la Berlin s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş.
Michael Roth este membru al Partidului Social Democrat din Germania, parte a „marii coaliţii” de guvernare încheiată în 2013, alături de CDU (partidul condus de cancelarul Angela Merkel) şi gruparea bavareză CSU. În vârstă de 45 de ani, Roth este ministru de stat pentru Europa din decembrie 2013, făcând astfel parte din cel de-al treilea Cabinet Merkel. Totodată, Roth este şi comisarul federal al Berlinului pentru cooperarea cu Franţa.
Germania a fost una dintre cele mai puternice voci în timpul crizei politice din România, din vara anului 2012. Sprijiniţi un astfel de rol activ al Germaniei în raport cu scena politică românească?
Michael Roth: Parteneriatul care leagă ţările noastre este unul strâns, bazat pe încredere. Germania a oferit României sprijin şi suport pe drumul său spre UE. Ne dorim ca România să joace un rol puternic în Uniunea Europeană ca forţă pro-europeană ce contribuie la definirea construcţiei europene.
Voinţa românilor de a produce schimbări în ţara lor este evidentă. Discuţiile pe care le-am purtat cu prilejul vizitei mele cu reprezentanţi ai guvernului mi-au demonstrat determinarea cu care actualul guvern continuă procesul de dezvoltare al României.
Germania este, în continuare, dispusă să sprijine România, dacă acest lucru este dorit şi necesar: o României cu un parcurs durabil în ceea ce priveşte reformele şi modernizarea este în interesul nostru, al tuturor, în interesul UE şi, mai cu seamă, în interesul propriu al cetăţenilor români.
Michael Roth a discutat cu premierul Dacian Cioloş. FOTO via Ambasada Germaniei
Cum vedeţi viitorul Spaţiului Schengen? România trebuie să-şi continue eforturile pentru aderare, având în vedere schimbările prin care trece Spaţiun Schengen în contextul crizei imigranţilor?
Michael Roth: Schengen este una din cele mai mari poveşti de succes ale Europei. De mai bine de 30 de ani, Schengen simbolizează libertate, schimburi şi înţelegere pe continentul nostru. Pe lângă moneda euro, dispariţia controalelor la frontieră reprezintă succesul cel mai vădit şi cel mai palpabil al integrării europene. Trebuie să reuşim să salvăm Schengen. Prin urmare, reintroducerea controalelor la graniţele interne ale unor state nu poate însemna decât o măsură temporară, din nefericire, inevitabilă în contextul actualei situaţii a refugiaţilor.
Şi tocmai pentru că Schengen este o realizare europeană pe care trebuie să o protejăm, Guvernul României vizează, în continuare, îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni, de asemenea, parte a spaţiului Schengen. Şi în acest sens, România ştie că poate conta pe Germania ca partener al său, aspect pe care l-am subliniat şi eu, la rândul meu, în cadrul discuţiilor purtate săptămâna trecută la Bucureşti.
România este lăudată la nivelul UE pentru eforturile anticorupţie din ultimii ani. Pe plan intern însă, Justiţia este atacată constant de politicieni, oameni de afaceri şi organizaţiile de presă pe care le controlează. Sunt aceste atacuri vizibile din exterior, partenerii din UE ai României ştiu de acest fenomen?
Michael Roth: În ultimii ani, România a făcut progrese remarcabile în lupta împotriva corupţiei şi se află pe calea cea bună. Acest lucru este dovedit, nu în ultimul rând, şi de raportul recent publicat de către Comisia Europeană în cadrul aşa-numitului mecanism de cooperare şi verificare. Hotărâtor este şi angajamentul ferm al guvernului de a menţine acest parcurs şi în viitor.
În discuţiile pe care le-am purtat cu preşedintele Iohannis şi cu premierul Cioloş am avut impresia că guvernul este absolut conştient de anvergura sarcinilor ce îi revin. O astfel de evoluţie încurajatoare nu reprezintă însă un automatism, un lucru de la sine înţeles. Va fi important ca rezultatele să persiste durabil şi ireversibil în toate domeniile societăţii. Demonstraţiile ce au avut loc după cumplita tragedie de la Clubul Colectiv au demonstrat: societatea civilă din România cere răspicat încetarea corupţiei.
Michael Roth s-a întâlnit cu preşedintele Iohannis. FOTO Administraţia Prezidenţială/Dragoş Asaftei
Sprijiniţi aderarea Republicii Moldova la UE în viitrul apropiat?
Michael Roth: În iunie 2014, Uniunea Europeană a semnat un acord de asociere cu Republica Moldova. Acesta oferă asocierea politică şi integrarea economică cu UE, la schimb cu reforme profunde: combaterea corupţiei, reforma justiţiei şi a administraţiei, modernizarea economică şi multe altele. Aceste reforme trebuie acum implementate în mod consecvent.
Rezultatele pe care Moldova le poate realiza vor fi decisive pentru modul cum va arăta viitorului european al Moldovei în perioada ce urmează. În acest moment este importantă implementarea acordului de asociere şi a acordului de liber schimb. O aderare la UE nu stă pe agenda zilei în viitorul apropiat. Dezideratul nostru este clar: dorim să intensificăm relaţiile noastre în toate domeniile: economic, cultural şi politic. În acest scop, acordul de asociere oferă oportunităţi formidabile.
Cum vedeţi rezolvarea conflictului îngheţat din Transnistria?
Michael Roth: Printre priorităţile preşedinţiei germane a OSCE în 2016 se numără progrese în soluţionarea conflictului transnistrean. Ca Însărcinat al Preşedinţiei germane OSCE pentru acest conflict a fost desemnat un diplomat german, ambasadorul Meier-Klodt. Actualmente este important să ne concentrăm pe ceea ce este fezabil şi să facilităm progrese în chestiuni foarte practice: În viziunea noastră, considerăm prioritară întărirea legăturilor dintre cele două maluri ale Nistrului şi promovarea unor măsuri suplimentare, generatoare de încredere, menite, îndeosebi, să îmbunătăţească viaţa oamenilor din această regiune.
Aceasta ar însemna, totodată, şi o contribuţie la revigorarea economică şi, prin urmare, la stabilitatea întregii regiuni. O soluţie completă, echitabilă şi sustenabilă a conflictului va putea fi atinsă doar în strânsă corelare cu partenerii internaţionali de la Washington, Bruxelles, Moscova, Kiev şi, bineînţeles, şi cu vecinul Moldovei, România. Este un semn bun că oficialii de la Chişinău şi cei de la Tiraspol recunosc importanţa procesului de negocieri. La final trebuie să obţinem o soluţie bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria.