Victor Rebengiuc, la înmormântarea lui Pintilie: „La revedere, Lucian!“. Regizorul a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu

Victor Rebengiuc, la înmormântarea lui Pintilie: „La revedere, Lucian!“. Regizorul a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu

Victor Rebengiuc a rostit un scurt discurs în Capela Cimitirului Bellu, la înmormântarea lui Lucian Pintilie

Lucian Pintilie a fost înmormântat, sâmbătă, la Cimitirul Bellu Ortodox, după o ceremonie la care au participat familia, prietenii, personalităţi din lumea teatrală şi a filmului: Marie-France Ionesco, Victor Rebengiuc, Andrei Şerban, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, George Mihăiţă, Stere Gulea. De asemenea, au fost prezenţi regizorii Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu,Tudor Giurgiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Zeci de personalităţi au venit, sâmbătă, la cimitirul Bellu Ortodox, pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Lucian Pintilie, care a fost înmormântat cu onoruri militare. După slujba de la capela cimitirului, Victor Rebengiuc şi Ion Caramitru au susţinut scurte discursuri, înainte ca apropiaţii să-şi ia rămas bun de la marele regizor.

„A fost unul dintre regizorii care a fost interzis,a fost ostracizat, pus la index pe nedrept",a  subliniat Victor Rebengiuc, remarcând că nimeni din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a fost prezent la înmormântarea unuia dintre cei mai mari regizori români.   „Pintilie a fost un mare talent, avea o forţă rar întâlnită. Nedreptatea care i se făcuse a fost de-a dreptul scandaloasã. Nu puteai să-l pui pe Pintilie la zid, doar fiindcă arăta cum nu se poate mai bine toată mizeria din jurul nostru şi jocurile politice murdare“, a punctat actorul.

După interzicerea spectacolului„Revizorul”, în 1972, la Teatrul Bulandra, după cea de-a treia reprezentaţie, Lucian Pintilie a părăsit România şi s-a stabilit în Franţa. A revenit în ţară pentru a finaliza „De ce trag clopotele, Mitică?” (1982), după un scenariu care a pornit de la piesa „ D’ale carnavalului”, film care a putut fi văzut abia după 1990.

Victor Rebengiuc a  jucat în multe dintre filmele regizorului, printre care "Balanţa", "De ce trag clopotele, Mitică?",  "Niki Ardelean, colonel de rezervă" ,"Tertium non datur".

"În calitate de regizor, Pintilie ştia să ne conducă, să ne incite, sã ne umileascã, pentru ca apoi sã ne ridice iarăşi în slăvi. A fost o personalitate absolut fascinantă. La revedere, Lucian!“, şi-a luat rămas-bun Victor Rebengiuc. 

"Îmi exprim tristeţea la plecarea maestrului Lucian Pintilie. A fost cu adevărat un geniu, nu mă feresc de cuvinte mari. Când s-a întors în ţară, Lucian Pintilie a zis că nu o să mai facă niciodată teatru, ci numai film. I s-a respectat dorinţa, deşi a fost o pierdere mare pentru teatrul românesc. Dumnezeu să îl odihnească în pace!", a spus Ion Caramitru.

La înmormântarea lui Lucian Pintilie au participat regizorii Andrei Şerban, Stere Gulea, regizorii Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Corneliu Porumboiu, actorii George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Mariana Mihuţ, Dorina Chiriac, poeta Ana Blandiana, criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu şi Marina Constantinescu.

Zeci de coroane de flori au fost depuse pe mormântul lui Lucian Pintilie, printre care s-a remarcat coroana trimisă de preşedintele Klaus Iohannis. Regizorul Cristi Puiu a adus o coroană de trandafiri albi.

Lucian Pintilie a murit, la vârsta de 84 de ani,  miercuri seară, la Spitalul Elias,
 
Regizorul, născut pe 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Basarabia, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1956.
 
După absolvire, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti , printre care: ''Copiii soarelui'' (1961), ''Proştii sub clar de lună'' (1962), ''Cezar şi Cleopatra'' (1963), ''Biedermann şi incendiatorii'' (1964), ''Inima mea e pe înălţimi'' (1964), ''D'ale carnavalului'' (1966), ''Livada de vişini'' (1967), notează site-ul www.cinemarx.ro.
 
În 1965, a regizat primul său film, ''Duminică la ora 6'', iar în 1968 - ''Reconstituirea'', o satiră socială neagră, interzisă în România pentru doi ani.
 
La Paris, a debutat în 1973 cu filmul ''Le Tableau'', după Eugen Ionescu. Între 1974-1990, perioadă petrecută în exil, la Paris, Pintilie a realizat, pentru cele mai mari scene ale lumii, spectacole de mare succes, atât de teatru cât şi de operă, precum: ''Turandot'' (Carlo Gozzi), ''Trei surori'' şi ''Livada de vişini'' (Cehov), ''Cei din urmă'' şi ''Azilul de noapte'' (Gorki), ''Asta seară se improvizează'' (Pirandello), ''Tartuffe'' (Moliere), ''Flautul fermecat'' (Mozart), ''Carmen'' (Bizet) etc, potrivit site-ului aarc.ro. De asemenea, în aceeaşi perioadă, a realizat, la televiziunea iugoslavă, filmul ''Salonul nr. 6'', după nuvela omonimă a lui Cehov, film ce a avut premiera în Iugoslavia, la 1 iunie 1978.

Întors în ţară, în 1990, a regizat o serie de filme precum: ''Balanţa'' (1992), ''O vară de neuitat'' (1994), ''Prea târziu'' (1996), ''Terminus Paradis'' (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), ''După amiaza unui torţionar'' (2000), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003), scurtmetrajul ''Tertium non datur'' (2006), după nuvela lui Vasile Voiculescu, ''Capul de zimbru''.
 
Pentru filmul ''Duminică la ora 6'' a primit mai multe premii internaţionale, iar o serie de filme au fost selecţionate la Festivalul de la Cannes: "Reconstituirea", "Salonul nr. 6", "O vară de neuitat", "Prea târziu". La Festivalul de Film de la Veneţia, din 2001, a fost prezentat filmul "După amiaza unui torţionar". Filmul "Niki Ardelean, colonel în rezervă" a fost prezentat în 2003 la Festivalul de la Cannes şi a constituit punctul de atracţie al Festivalului de film românesc de la Londra (9-14 octombrie 2003), primul de acest fel în Marea Britanie. Co-producţia româno-franceză "Tertium non datur" a fost prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (9-19 februarie 2006).
 
În 1992, a publicat volumul "Patru scenarii", iar în noiembrie 2003 a avut loc lansarea volumului autobiografic intitulat "Bricabrac".
 
În iunie 2013, cineastul Lucian Pintilie a participat, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la lansarea DVD-ului intitulat "Pintilie. Cineast", care include toate cele 11 filme realizate în cariera sa, precum şi un disc cu durata de 200 de minute cu materiale ce recompun un portret al celui ce a readus mereu filmul românesc în prim planul vieţii culturale: lecţii de cinema, conferinţe de presă, colocvii, emisiuni TV, omagii şi retrospective.
 
Printre evenimentele cuprinse în cadrul ediţiei 2017 a Bucharest International Film Festival (BIFF), s-a numărat şi lansarea volumului "Bricabrac", de Lucian Pintilie, în varianta revizuită.
 
A primit Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce (2008) din partea Preşedintelui Traian Băsescu, Premiul pentru cea mai bună carte străină despre film ("Bricabrac") (2010) din partea Sindicatului criticilor de film francez, Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011). 

 

 

citeste totul despre: