Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) îşi exprimă dezacordul total cu privire la decizia Guvernului României de a începe exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Solicităm instituţiilor statului, precum şi reprezentanţilor presei, să informeze corect şi complet cetăţenii acestei ţări în legătură cu avantajele şi dezavantajele acestui proiect şi cu pericolele şi imensele sale costuri reale pe termen lung. LSRS solicită deschis autorităţilor consultarea directă, prin vot, a tuturor cetăţenilor în privinţa acestui proiect şi luarea unei hotărâri în conformitate cu rezultatele acestei consultări.

De asemenea, LSRS lansează un apel puternic la solidaritate către toate asociaţiile de studenţi şi tineret din România, cerând ca acestea să adopte o poziţie fermă împotriva proiectului de la Roşia Montană. Efectele dezastruase pe termen lung ale acestui proiect se vor reflecta în primul rând asupra tinerei generaţii de astăzi.

Situaţia actuală. În şedinţa de Guvern din data de 27 august a.c., executivul a aprobat  proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Acesta face parte din recent adoptatul „Plan naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă” şi urmează să fie supus, potrivit procedurilor în vigoare, scrutinului parlamentar. În cazul adoptării proiectului de lege de către Parlament, exploatarea minereurilor auro-argentifere ar trebui să înceapă în 2016.

Argumente contra-exploatare.  LSRS susţine cu tărie demersurile reprezentanţilor societăţii civile româneşti care se opun exploatării minereurilor auro-argentifere din zona Roşia Montană,[1] si se află printre iniţiatorii campaniei "Studenţi pentru Roşia Montană" din 2010 (http://studentsforrosiamontana.wordpress.com/). Amintim mai jos cele mai stringente consideraţii ale experţilor cu notorietate, care susţin cu argumente incontestabile poziţia de faţă.[2]:

1. SĂNĂTATEA CETĂŢENILOR. Vieţile şi sănătatea oamenilor ce locuiesc în zonă - chiar şi în alte judeţe - sunt puse în pericol. Un documentar produs în Guatemala arată efectele devastatoare cu care populaţia de acolo s-a confruntat, în urma unei exploatări similare, pe bază de cianuri. Documentarul poate fi urmărit la următorul link: http://vimeo.com/26547816.

2. ECONOMIC. Din punct de vedere economic, proiectul aduce mai multe costuri decât beneficii. Beneficiul economic al statului român continuă să fie nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului şi ţinând cont de valoarea aurului preconizat a se extrage. Din acest motiv, banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetăţenii de rând.  

3. PROCEDURAL. Din punct de vedere procedural, nu au fost respectaţi paşii legali necesari acestei exploatări. Nu a existat o consultare publică, iar în prezent există procese pe rol pentru ilegalităţile petrecute în zonă. Proiectul de lege adoptat de Guvern pe 27 august 2013 ocoleşte în mod nedemocratic un număr mare de neregularităţi cu privire la respectarea normelor ecologice, la respectarea legislaţiei de mediu şi la procedurile de informare şi consultare a publicului şi a cetăţenilor afectaţi direct de acest proiect.

4. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. Aplicarea proiectului are potenţialul de a provoca poluarea şi degradarea ireversibilă a mediului înconjurător[3]. Aplicarea proiectului va genera consecinţe grave asupra patrimoniului natural: exploatarea la suprafaţă în cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime ar produce o alterare iremediabilă a peisajului natural şi distrugerea monumentelor naturale prezente în acest perimetru.

5. CULTURAL. Aplicarea proiectului va genera consecinţe grave asupra patrimoniului cultural, care ar trebui să reprezinte, în schimb, o resursă inepuizabilă pentru dezvoltarea turismului şi implicit a economiei din zonă.

Solicitare. În contextul de mai sus şi dată fiind importanţa covârşitoare a unui asemenea proiect pentru România, solicităm în mod deschis consultarea directă, prin vot, a tuturor cetăţenilor României cu privire la „Roşia Montană”. Reamintim, în acest sens, de sondajul de opinie din vara anului 2012, în care 86% din totalul de respondenţi se declară în favoarea organizării unui asemenea referendum.[4]

"Liga Studenţilor Români din Străinătate este o organizaţie apolitică şi echidinstantă. Mesajul nostru, în asentimentul celor peste 8.000 de membri LSRS, este un mesaj care îi priveşte pe toţi românii, indiferent de vârstă, locaţie, etnie sau culoare politică: exploatarea minieră de la Roşia Montana este un proiect care va avea consecinţe dezastruoase pentru ţara noastră -- consecinţe pe care noi, tânăra generaţie, va trebui să le suportăm. Efectele asupra mediului, asupra patrimoniului cultural, asupra regiunii şi asupra poziţiei noastre în plan european şi global sunt ireversibile. România viitoare, pentru care această generaţie va fi, inevitabil, responsabilă, este vândută de actuala conducere pentru beneficii îndoielnice şi cu costuri viitoare enorme", a declarat Dan Nechita, Secretar General LSRS.

În joc, viitorul României. Facem apel la solidaritatea si unitatea organizaţiilor de studenţi şi de tineret din ţară, cerându-le să se mobilizeze în opoziţie faţă de acest proiect prin toate căile de care dispun -- inclusiv participarea la manifestări paşnice în spirit civicluări de poziţie ferme în presăscrisori deschise adresate Conducerii, şi informarea constituenţilor lor şi a tuturor cetăţenilor cu privire la pericolele şi costurile viitoare reale ale acestui proiect. România aparţine tinerei generaţii; este de datoria noastră să îi protejăm viitorul.


[1] A se vedea „Cronologia Campaniei Salvaţi Roşia Montană 2002 – 2013”, prezentată de asociaţia Alburnus Maior, accesibilă la: http://www.rosiamontana.org/sites/default/files/cronologie%2Bcampania%2BSVRM-2013.pdf

[2] A se vedea lista experţilor care sunt împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană, accesibilă la: http://fundatia-culturala-rosia-montana.com/2012/12/parerea-expertilor/#1

[3] A se vedea studiul „Roşia Montană cu şi fără cianură”, scris de Ing. Gheorghe Manea şi accesibil la: http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/ROSIA%20MONTANA%20CU%20SI%20FARA%20CIANURA.pdf

[4] Sondajul, realizat de compania de consultanţă Public-Affairs, în perioada 24 - 26 iulie 2012, are o marjă de eroare de +/- 2,75% (la un interval de încredere de 95%). A fost realizat pe un eşantion de 1.273 de subiecţi de 18 ani şi peste (eşantion probabilistic, multistadial, stratificat, pe baza rezultatelor provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, precum şi a datelor INS privind populaţia). Acces la rezultatele sondajului: http://users.heeloo.ro/u129284617619805616198//docs/13433743600719324071_raport-presa-sondaj-pa-.pdf.