Există câteva elemente care pot pune sub semnul întrebării localizarea vechiului Târg de Floci, realizată de către arheologi în secolul trecut. Monografia localităţii Gura Ialomiţei, întocmită de preotul Iulian Munteanu în anul 1948, tinde să contrazică versiunea cunoscută în prezent. 

„Cetatea se află la punctul mai puţin vestit, la circa 4 km Sud de comuna Gura Ialomiţei, pe botul de deal Cotul Cârnei", afirma acesta în urmă cu aproape 70 de ani.


Până în prezent niciun istoric nu a putut afirma cu preciziune unde se află Cetatea de Floace. Bătrânii îşi amintesc că pe dealul Cârnei, la 1500 metri de la ieşirea din pădurea Chirana, unde şoseaua coteşte şi şerpuieşte pe sub poalele dealului, erau urme de case de piatră ruinate. Consideraţiuni strategice ne face să credem că acolo a fost cetatea şi acest punct este în vorbirea curentă numit „La Cetate", de altfel vechile cetăţi se aşezau pe dealuri şi numai în cazul când erau înconjurate de munţi, se aşezau în vale. 

Cotul Cârnei, pe DN2A Urziceni-Constanţa (foto)

 

 

 

 

 

 

   

Deşi aveau cunoştinţă despre existenţa acestei monografii, persoanele avizate din cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa, precum şi profesori de istorie cu experienţă, au preferat să o ignore. Cea mai relevantă mărturie care susţinea punctul de vedere al preotului paroh era crucea de la Chirana, aflată la aproximativ 1,5 kilometri de locul indicat de acesta ca fiind locaţia cetăţii Oraşului de Floci. 

Că a fost acolo o dovedeşte o cruce monumentală cu o ornamentaţie şi de proporţia celor două cruci de la poalele dealului Patriarhiei din Bucureşti, care stă scris cu litere slavone: „În numele tatălui şi al Fiului şi al Sf. Duh Ridicatu-sa şi înfrumuseţatu-s-a această cinstită cruce în zilele şi spre cinstea lui Matei Basarab Voievod şi a soţiei sale Elena întru…… când preumblatu-s-a pe aici"

Istoricii afirmă că monumentul numit din vechime „Crucea Înaltă" a fost ridicat în anul 1635, în cinstea vizitei voievodului muntean Matei Basarab la Oraşul de Floci, însoţit de consoarta sa, Elena Năsturel. Important de menţionat că preotul Iulian Munteanu a fost primul care a încercat să descifreze pisania în chirilică, o mai riguroasă transcriere în alfabetul latin fiind realizată de abia anul trecut, cu ajutorul unor specialişti în slavonă de la Bucureşti. 

Mutarea acesteia la baza arheologică de pe teritoriul comunei Giurgeni este considerată de către bătrânii satului Gura Ialomiţei un fapt de neinţeles. Timp de secole, Crucea Înaltă străjuia intrarea în pădurea Chirana, delimitând terenurile cultivate cu cereale deţinute de localnici. 

Citind printre rânduri lucrarea preotului Munteanu, artizanii acestei schimbări istorice au speculat un pasaj în care se menţionează că un primar al localităţii ar fi dispus mutarea Crucii Înalte din locul în care a fost construită iniţial, pe dealul Cârnei.

[..] şi care cruce a fost detaşată de un fost primar pe nume Nicolescu care a ridicat (luat) crucea de la Cârna şi a adus-o pentru consideraţiuni personale pe moşia Gura Ialomiţei. A fost ridicată crucea de la marginea oraşului şi mai precis la răspântia de drumuri unde l-a întâmpinat diriguitorii cetăţii cu poporul pe Matei Basarab. Şi întradevăr la acest punct multă vreme se întretăia drumul ce venea din interiorul ţării către cetate, cu cel care ducea către oraşul Brăila. 

Această informaţie a fost valorificată pe jumătate, în interesul celor care au dorit să concentreze întreaga istorie locală la Baza Arheologică Oraşul de Floci. Este interesantă şi povestea fabricată de aceştia pentru a justifica mutarea cu aproape şapte kilometri a unui monument istoric de interes naţional, cuprinsă în pliantele oferite turiştilor. Istoria poate fi manipulată atunci când există specialişti care debordează de imaginaţie. 

Învăţătorul Niculae Malancă din Gura Ialomiţei este un fervent susţinător al ipotezei preotului Iulian Munteanu, bazându-se şi pe informaţiile culese de-a lungul timpului de la bătrânii satului. După ani de cercetări, a ajuns la concluzia că Dealul Cârnei este vechea vatră a Oraşului de Floci, un punct strategic mai mult decât potrivit pentru amplasarea unei fortificaţii militare. 

Pe culmea Dealului Cârnei. În zare (foto) se observă limita pădurii Chirana, acolo unde se afla Crucea Înaltă

Marţi, 23 iunie, am avut ocazia de a ajunge acolo şi de a cerceta, împreună cu dumnealui, împrejurimile. Prin lanul de grâu încă se mai găsesc fragmente de materiale de construcţii, ce provin de la ruinele invocate de către preotul Iulian Munteanu.

Totul s-a distrus începând cu anii '60, când oamenii au dat de bine. De aici au extras piatră pentru construcţia de locuinţe", îmi mărturiseşte domnul învăţător. Trebuie să menţionez demersurile făcute de către dânsul pentru ca arheologii să manifeste interes pentru Dealul Cârnei, fără rezultat din nefericire. 

Îmi pot imagina cum arătau aceste locuri în urmă cu sute de ani. Parcă îi văd pe localnici cum îl întâmpină pe vodă Matei Basarab, la Crucea Înaltă. (Niculae Malancă)

Preotul Iulian Munteanu nu contestă faptul că pe actuala bază arheologică de la Giurgeni nu s-ar afla ruinele unei aşezări medievale, destul de timpurie însă (secolele XV-XVI). Putea fi un loc în care se organizau târguri periodice, nu şi o aşezare umană permanentă. Este numit „obor de schimb" de către ofiţerul Mihail Drăghicescu, într-o lucrare de istorie militară din secolul al XIX-lea. Este o zonă mult prea joasă, aflată în câmp deschis, expusă în acelaşi timp inundaţiilor sau invaziilor, pentru a fi locaţia unei cetăţi în Evul Mediu, într-o perioadă atât de zbuciumată în istoria noastră. 

Primul care a acordat atenţia cuvenită locului unde astăzi se află situl arheologic a fost Nicolae Iorga, care se oprea aici în fiecare vară, de fiecare dată când trecea spre Constanţa şi traversa Dunărea cu bacul, pe la Vadul Oii. Marele istoric a menţionat clar în scrierile sale că pe teritoriul de atunci al comunei Piua Petrii (desfiinţată în urma inundaţiilor din 1970) se afla doar o mănăstire, din aceasta rezistând doar un fragment de zid, vizibil şi în prezent.

Argumentele care susţin teroria preotului Iulian Munteanu

  • Crucea Înaltă, monument ridicat în cinstea venirii lui Matei Basarab la Cetatea de Floci, aflată la 1500 de metri de Dealul Cârnei- o dovadă distrusă.
  • Apropierea faţă de o intersecţie de drumuri: Drumul Brăilei, Drumul spre Lichireşti (vechea denumire a oraşului Călăraşi)- era un element definitoriu pentru o reşedinţă de judeţ, cum se presupune că a fost Oraşul de Floci.
  • Din imaginile satelitare se observă un vechi curs al râului Ialomiţa, în pădurea Chirana
  • Dealul Cârnei comunică foarte bine cu o salbă de localităţi, ce puteau fi adiacente cetăţii (o zonă metropolitană, cum am spune astăzi)- Chioara, Brăiliţa, Vlădeni, Hagieni, Piua Petrii.

În realizarea acestui articol, m-am fundamentat pe sursele scrise, fără a mă lansa în ipoteze elucubrante. Cu ajutorul fotografiilor aeriene sau a noilor tehnologii, Dealul Cârnei poate furniza pagini deosebite pentru istoria noastră.