Revolta intelectualilor

Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Ana Blandiana se numără printre cei 250 de semnatari ai unei scrisori de protest  împotriva diminuării  drepturilor de autor. Iniţiatorul protestului este animatorul cultural Dan Mircea Cipariu, preşedintele Secţiei Poezie a filialei Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România (USR).

Ştiri pe aceeaşi temă

Numeroşi oameni de cultură se revoltă contra preconizatei diminuări a drepturilor de autor, printr-o scrisoare deschisă de protest, adresată prim-ministrului Emil Boc, preşedintelui Traian Băsescu, Avocatului Poporului, Ioan Muraru, precum şi preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Iniţiatorul protestului este scriitorul şi animatorul cultural Dan Mircea Cipariu, preşedintele Secţiei Poezie a filialei Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România (USR).

Mai citiţi şi:

Guvernul taie din drepturile de autor. 500.000 de oameni vor fi taxaţi cu 30%

„Impunerea CAS şi CASS pe drepturile de autor şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20% ne obligă pe noi, semnatarii acestei scrisori, creatori şi deţinători de drepturi de autor, să protestăm cu fermitate şi să cerem Guvernului României, Preşedinţiei şi Curţii Constituţionale să corijeze o decizie care îi va face pe cei mai mulţi dintre deţinătorii de drepturi de autor să trăiască la limita de jos a subzistenţei", avertizează semnatarii acestei scrisori de protest, în număr de câteva sute până ieri după-amiază.

VEZI AICI PROTESTUL SCRIITORILOR ÎMPOTRIVA DIMINUĂRII DREPTURILOR DE AUTOR

Exod al creierelor

Printre numele cele mai prestigioase care şi-au pus semnătura pe document, solidarizându-se cu colegii lor aflaţi în necaz, se află scriitorii Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gabriela Adameşteanu, Şerban Foarţă, Liviu Antonesei, Ion Zubaşcu, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Ioan Groşan, Dorin Tudoran şi Radu Pavel Gheo, actorii Victor Rebengiuc, Vlad Rădescu şi Clara Vodă, regizorii Victor Ioan Frunză şi Adrian Sitaru, arhitectul şi scriitorul Augustin Ioan, caricaturiştii Ion Barbu şi Cristian Topan, coregraful Cosmin Manolescu, muzicienii Harry Tavitian şi Mircea Tiberian. Lor li se alătură numeroşi alţi scriitori, jurnalişti, artişti vizuali, manageri culturali, cu toţii extrem de îngrijoraţi de viitorul culturii româneşti.

„Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?", se întreabă retoric oamenii de cultură, care, spre final, avertizează că măsurile arbitrare ale Guvernului Boc vor provoca un adevărat „exod al creierelor".

Risc de colaps

Coregraful şi managerul cultural Cosmin Manolescu, în paralel cu semnarea „listei lui Cipariu", a adresat o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Kelemen Hunor, prin care-i cere „demisia de onoare", semnalând, în primul rând, situaţia dezastruoasă în care se află Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). „Pe de o parte bugetul instituţiilor culturale se reduce cu 20%, pe de alta, prin aceste măsuri, venitul celor care câştigă numai din drepturi de autor va scădea cu 40%. Ministrul ar fi trebuit să încerce ca aceste două măsuri să nu se aplice simultan", spune Cosmin Manolescu, contactat de „Adevărul".

Artistul crede şi el că există riscul părăsirii ţării de către multe personalităţi artistice, dând exemplul Aneimaria Marinca, stabilită de ani buni la Londra: „Problema este că sistemul de aici nu permite artiştilor să se dezvolte. Pe lângă problemele legate de piaţa de desfacere, de finanţările reduse etc., acum ni se iau şi aceste drepturi de autor, unica sursă de venit pentru mulţi artişti, pe care le consideram un drept câştigat în aceşti 20 de ani". „Viaţa artistică românească va intra într-un colaps. Nu se mai poate în felul acesta", avertizează Cosmin Manolescu.

Şerban Foarţă: „Impozitare ultraoneroasă"

Poetul Şerban Foarţă afirmă că făcând un calcul simplu, chiar simplist, un scriitor are, şi el, o notă de plată consistentă. „Scriitorul scrie zi şi noapte, iar noaptea, uneori şi ziua, îi trebuie curent electric. Scriitorul are un computer, consumator, şi ăsta, de curent. Computerul, la rându-i, are o imprimantă, devoratoare de hârtie şi cartuş. De prin octombrie până în aprilie, îşi intră-n rol agentul termic. Pe lângă alte, eventuale, „fixuri", scriitorul are, şi el, un fix al lui.

Pe lângă mobilurile-i strict profesionale, are, şi el, ca mai tot omul, un mobil. Să mai adaug că şi scriitorul are nevoie de o carte, două, trei, - pe lună? Or, cartea costă, ca şi fixul şi mobilul, ca şi agentul şi curentul... Cât despre dauna morală, ce să zic? Artistul e profund dispreţuit de guvernanţii sfertodocţi, în faţa cărora, în plus, e şi culpabil. Culpabil că nu dă cu coasa, ca dom' Boc; sau că nu poartă cizme de cauciuc, pufoaică (oranj) şi alte alea ca dl Preşedinte. Or, fiind culpabil, se cuvine pedepsit.

Pedepsit, cum? Prin pauperizare, de exemplu. Un coate-goale e rizibil, e penibil, şi e posibil să devină, cu timpul, tot mai coruptibil. Impozitarea ultraoneroasă a cetăţenilor acestei ţări este un soi de terorism de stat, - un stat ce nu-i de dreapta, nici de stânga, dar de dedesubt, ca orice mafie! »

Ioana Ieronim: „Cultura nu este marfă"

„N-am făcut încă un calcul, dar pe mine mă afectează toate măsurile astea tâmpite", spune cu năduf caricaturistul Ion Barbu, exemplificând ce-a păţit cu autorităţile locale de la Petrila: „Mi-au promis 50 de milioane, dar au votat 20 de milioane, cu specificarea expresă a primarului: las' că se descurcă el. Cum antasem activităţi pentru suma iniţială, am dat 30 de milioane din banii mei, asta înseamnă las' că se descurcă el".

Caricaturistul nu vede nicio ieşire din situaţia dată: „Eu aş munci mai mult, să compensez pierderea, dar nu pot să apară trei desene în Adevărul semnate de mine, şi nici în alt ziar". „Eu îmi fac în continuare datoria şi trag în ei din toate poziţiile", este crezul artistului, care mai spune că anul acesta îşi va face concediul în Bulgaria, pentru a nu mai sprijini guvernul actual.
„Nu pensionarii şi scriitorii ar fi trebuit să fie afectaţi, ci doar cei care au abuzat", spune scriitorul Nicolae Prelipceanu.

„Din păcate, tot categoriile dezavantajate sunt sacrificate", subliniază poetul, sugerând că, prin lovirea pensionarilor şi a artiştilor, guvernul doar începe cu categoriile cele mai fragile, dar, în cele din urmă, vor fi afectaţi toţi cetăţenii României.

Poeta şi traducătoarea Ioana Ieronim are o abordare mai poetică: „Este în această falsă egalizare un atac la interesul profund, formator al lumii noastre, cu atât mai mult cu cât vedem deruta identităţii, deruta şcolii, tatonările societăţii sub presiuni multiple, imprevizibile. Nimeni nu ne poate promite prefabricatul unui mâine mai bun şi nici nu ne mai putem permite inerţia sau naivitatea de a aştepta aşa ceva. Cultura nu este nici marfă, nici lux, ci secretul chiar al supravieţuirii noastre".

Bâlbele guvernanţilor

Criticul de teatru Mircea Morariu împărtăşeşte ideea că nici un venit nu poate fi neimpozitat, convins că nimeni nu e mai presus de lege. „Cred că atunci când, cu ani în urmă, legiuitorul a decis că drepturile de autor se cuvin impozitate altfel decât alte venituri a avut în vedere stimularea creaţiei. Realizând că în condiţiile economice de azi ale României, nu pot fi răsplătite pe măsură inteligenţa, creaţia, noutatea guvernanţii au apreciat că ele ar putea fi totuşi ocrotite, iar impozitul de 10% era un semn al acestor bune intenţii", afirmă Mircea Morariu.

„Mă îndoiesc că s-ar fi descoperit dintr-o dată că nu ar mai fi nevoie de aşa ceva, că celor ce care creează le merge prea bine ori că am avea o inflaţie de inteligenţe şi că ele ar trebui domolite printr-un plus de impozitare. Din orice fel de criză se iasa nu cu bâlbe, ci prin creativitate. Dacă ne uităm la bâlbele din chiar aceste zile ale guvernanţilor referitoare la TVA, vedem unde duce lipsa ideilor creatoare. Dacă ar zăbovi cu luare aminte asupra acestui detaliu, guvernanţii ar trebui să aibă un plus de respect pentru valorile spiritului", subliniază criticul de teatru.

Cipariu: „Statul e un terorist"

Poetul Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul acestui protest, punctează intenţiile acestui demers: „În prezent, se lucrează la normele de aplicare ale acestei legi şi noi cerem să se facă distincţie între cei care sunt deja angajaţi şi ceilalţi artişti afectaţi. Pensionarii, cum este marele actor Victor Rebengiuc, nu mai au de ce să plătească pentru pensie, au plătit toată viaţa. La fel freelancerii, este absurd să le iei pentru şomaj, din moment ce ei au ales să nu fie angajaţi, aşadar nu au cum să rămână şomeri". Scriitorul insistă asupra unui aspect: „Noi nu cerem anularea taxelor, ci doar menţinerea lor în formula actuală: 10% + 6%".

Cipariu este optimist: „Aşteptăm o reacţie oficială. Protestul nostru este o încercare de raţionalitate în momentul în care statul nu se comportă raţional cu cetăţenii lui. Statul se comportă ca un terorist. Singura speranţă e Avocatul Poporului, care să sesizeze Curtea Constituţională", a explicat Cipariu, pentru „Adevărul".

Independenţa faţă de angajator

Faţă de vechiul regim fiscal, contribuţiile legate de drepturile de autor cresc de la 9,5% la 12,8%, la acestea adăugându-se, după caz, şi plăţile CAS (şomaj şi sănătate). Experţii fiscali arată că principalul criteriu de departajare între cei care trebuie să plătească CAS la veniturile rezultate din drepturile de autor este dat de gradul de (in)dependenţă faţă de angajator sau de cumpărătorul operei. Mai exact, dacă aţi realizat opera cu mijloace proprii, apoi aţi vândut-o ca produs finit, atunci sunteţi contribuabil independent faţă de cumpărător, iar dacă aţi folosit resursele acestuia atunci sunteţi considerat dependent.

Emilian Duca, expert în cadrul BDO Conti Tax Advisors, ne dă un exemplu concret: „Dacă o echipă produce cu resurse proprii o emisiune TV, apoi doar vinde înregistrarea către diverse televiziuni, acea echipă este independentă faţă de televiziunile cumpărătoare, adică faţă de angajator. Dimpotrivă, dacă emisiunea s-a realizat cu ajutorul camerelor şi al celorlalte echipamente aparţinând televiziunii, atunci producătorii sunt consideraţi dependenţi faţă de angajator şi taxaţi ca atare".

Faptul că, mai nou, contribuţiile sociale (pentru pensii, şomaj şi sănătate) sunt colectate ca impozite creează cele mai multe confuzii, arată expertul fiscal. Emilian Duca precizează că nu ar trebui ca oamenii în vârstă, pensionaţi, să mai contribuie şi pentru fondul de şomaj, pe care este evident că nu îl vor mai utiliza. „Toate aceste lucruri se vor lămuri odată cu apariţia Normelor metodologice de aplicare a noului Cod fiscal, pe care le aşteptăm cu toţii", conchide specialistul.(Dan Străuţ)


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările