O bucată din Zidul Berlinului, expusă la Bucureşti, în curtea Academiei Române

O bucată din Zidul Berlinului, expusă la Bucureşti, în curtea Academiei Române

FOTO Inquam / George Călin

O bucată din Zidul Berlinului a fost adusă la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ''Ion I. C. Brătianu'' al Academiei Române (ISPRI) şi amplasată în Parcul Academiei. Piesa, inclusă recent în patrimoniul instituţiei, a fost dezvelită joi, în prezenţa ambasadorilor Cord Meier-Klodt şi a lui Emil Hurezeanu.

Evenimentul a debutat cu ceremonia de dezvelire a unei bucăţi din Zidul Berlinului, recent intrată în patrimoniul Academiei Române şi amplasată în Parcul Academiei din Calea Victoriei nr. 125.

La ceremonie au luat parte Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, şi Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania. Au participat şi importante personalităţi ale vieţii academice, culturale, ştiinţifice, religioase, politice şi diplomatice româneşti, precum şi invitaţi din Germania.

Bucata din zid, înaltă de aproape 4 metri şi cântărind 3,5 tone, va rămâne amplasată în curtea Academiei Române.

Bucureştiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume, care au decis să expună părţi din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate şi democraţie.

Ceremonia va fi urmată de simpozionul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989“, care se va desfăşura în Aula Academiei Române.

Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ES Cord Meier-Klodt şi ES Emil Hurezeanu, ambasadorii celor două ţări implicate, dr. Anneli Ute Gabany, prof.univ. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române.

La 9 noiembrie 1989 Zidul Berlinului, care împărţea Germania în două unităţi statale distincte, a căzut, iar berlinezi au putut proclama libertatea unei capitale şi, implicit, începutul unei noi ere europene. A fost momentul declanşator al sfârşitului regimului comunist în Europa Centrală şi de Est.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: