Locotenenţii lui Ceauşescu. Spionul Bodnăraş l-a făcut preşedinte, Maria Ghiţulică băga groaza-n Iaşi

Locotenenţii lui Ceauşescu. Spionul Bodnăraş l-a făcut preşedinte, Maria Ghiţulică băga groaza-n Iaşi

Oamenii de încredere ai lui Nicolae Ceauşescu erau cei care se asigurau că vizitele din teritoriu ale dictatorului se desfăşurau fără cusur FOTO Adevărul

Dictatorul Nicolae Ceauşescu a avut, de-a lungul anilor în care a condus ţara, oameni de încredere, care-i executau ordinele fără crâcnire şi care-l idolatrizau, în majoritatea oraşelor ţării. „Adevărul“ vă propune o radiografie a reţelei de încredere a fostului dictator şi ce s-a întâmplat cu ei după căderea regimului comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

BUCURESTI. Ultimul primar comunist al Capitalei: de la pregătirea lotului Steaua, câştigător al Campionatului din '86, la reprimarea Revoluţiei până la catedra de istorie

Unul dintre oamenii apropiaţi dictatorului Nicolae Ceauşescu ar fost chiar fostul generalul-maior Constantin Olteanu. Fost ministru al Apărării, ultimul primar al Bucureştiului, secretar în Comitetul Central (CC), dar şi însărcinat de Ceauşescu să facă din echipa Steaua o învingătoare, Olteanu a publicat, după 1989, sute de pagini cu memoriile sale în care îşi detaliază cariera militară.

În 1989, până la Congresul al XIV-lea, Constantin Olteanu a fost secretar al Comitetului Central pe probleme de propagandă. După Congres, şi-a menţinut funcţia de secretar al CC, dar în coordonarea relaţiilor internaţionale.

SUCEAVA. Emil Bodnăraş, spionul care l-a capturat pe Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a înscenat arestarea lui Maniu şi l-a făcut preşedinte pe Ceauşescu

Emil Bodnăraş este cel mai important lider comunist născut în Suceava. Devenit spion sovietic după ce a dezertat din armată, Bodnăraş este cel care l-a arestat şi ţinut captiv pe mareşalul Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a orchestrat înscenarea de la Tămădău, soldată cu arestarea lui Maniu, şi l-a adus la putere pe Ceauşescu după moartea lui Dej. Drept recunoştinţă, la funeraliile lui Bodnăraş, Ceauşescu i-a purtat sicriul pe umeri.

BAIA MARE. Prim secretarul rebel. Cel mai apropiat prieten maramureşean al lui Ceauşescu, schimbat din funcţie la ordinul tovarăşei Elena

Fiecare regiune a ţării a avut de-a lungul vremii oameni apropiaţi, fideli lui Nicolae Ceauşescu. În ceea ce priveşte Maramureşul cel mai apropiat prieten al fostului preşedinte a fost un ungur, născut în Ferneziu, Iosif Uglar. Şi-acum se povesteşte despre aptitudinile maramureşeanului de-a dezvolta o comunitate, însă nu tot timpul acţiunile sale au fost pe gustul familiei Ceauşescu.

TIMISOARA. Cum a ajuns omul lui Ceauşescu de la Timişoara să fie numit „lider al revoluţiei”

Zilele haotice din timpul şi imediat după Revoluţia de la Timişoara erau cât pe ce să se încheie cu totul altfel pentru ultimul prim-secretar al Timişoarei, Radu Bălan. Credincios dictatorului, acesta era cât pe ce să se erijeze în erou revoluţionar. Ulterior a fost arestat şi condamnat pentru reprimarea revoluţiei.
Radu Bălan s-a născut la 24 mai 1936, în comuna Căzăneşti, din judeţul Ialomiţa. A absolvit Academia de Studii Economice de la Bucureşti, iar apoi a îndeplinit funcţia de primar al Timişoarei în perioada 1977-1981. În 1989, cu puţin timp înainte de revoluţie, a fost numit prim-secretar al Comitetului Judeţean Timiş al PCR.

CONSTANŢA. Vasile Vâlcu a condus destinele regiunii Dobrogea din diferite funcţii, în perioada de plin avânt comunist. Activistul cu origini bulgare era mai cunoscut sub apelativul „moş Vâlcu“ datorită longevităţii sale în prima linie a partidului. El este cel care a replicat obiecţiilor că amplasarea Petromidiei chiar pe malul Mării Negre va dăuna turismului: „Niciodată litoralul nu va putea aduce ţării atâţia bani cât va aduce platforma petrolieră“.

CLUJ. Ultimul prim-secretar PCR al Clujului: „Am fost prost de cinstit. Cine şi-ar fi putut închipui că o să trudesc la bătrâneţe?!“

Ioachim Moga, fost prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Cluj, a fost condamnat definitiv, în martie 2006, la 8 ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, în procesul Revoluţiei de la Cluj. A murit în decembrie 2007 în urma unor complicaţii la inimă.

După Revoluţie, despre ultimul prim-secretar al Comitetului Judeţean Cluj al PCR nu se ştia aproape nimic. Se ştia doar că este inculpat în procesul Revoluţiei şi că, timp de peste 11 ani, nu a avut nici o apariţie publică, n-a dat nici un interviu. S-a retras în casa socrilor din satul Cinciş-Cerna, comuna Teliucu de Jos, judeţul Hunedoara.
 

ZALĂU. Prietenul lui Nicu Ceauşescu, trimis ca prim-secretar în Sălaj de cuplul prezidenţial, pentru a-l ţine departe de "prinţ"

Apropiat al familiei prezidenţiale şi bun prieten al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu a ajuns în Sălaj "exilat" de soţii Ceauşescu, după ce aceştia au decis că Ştefănescu nu reprezintă un anturaj bun pentru fiul lor. Sunt voci care susţin că exilarea ar fi intervenit, de fapt, după ce acesta ar fi complotat cu alţi activişti să îl dea jos pe Nicolae Ceauşescu de la conducerea ţării şi să îl pună în locul său pe Nicu Ceauşescu.

Deşi a fost trimis în Sălaj să conducă, din poziţia de prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Sălaj, faptul că a fost trimis, din Bucureşti, în acest capăt de ţară, l-a făcut pe Ion Traian Ştefănescu să-şi reverse frustările pe locuitorii din aici, dovedind duritate şi uneori chiar şi cruzime în relaţiile cu aceştia. Comportamenul său dur i-a atras, în Sălaj, şi o poreclă: "Ion Taie şi Spânzură".
 

IASI. Locotenenţii lui Ceauşescu la Iaşi: Maria Ghiţulică şi Constantin Ciurlău, "cuplul" care a făcut legea în administraţie şi în beciurile Securităţii

Maria Ghiţulică a fost ultimul prim-secretar al Partidului Comunist la Iaşi, iar Constantin Ciurlău a condus sucursala Securităţii în timpul evenimentelor tulburi din decembrie '89, când zeci de oameni au fost schilodiţi în subsolurile Iaşiului.

Istoria comunismului la Iaşi este strâns legată de două nume, care au fost în fruntea compartimentelor celor mai "sensibile" în ultimii ani ai regimului: administraţia şi controlul populaţiei.
 

FOCŞANI. Ultimul prim-secretar comunist al Vrancei, cu Nicolae Ceuşescu de gât până la capăt

Între 1985 şi 1989, la cârma judeţului Vrancea s-a aflat Niculina Moraru, despre care cei care au cunoscut-o spun că nu-i păstrează o amintire frumoasă.

În momentul în care Niculina Moraru a fost investită în funcţiile de prim-secretar al Comitetului Judeţean Vrancea al P.C.R. şi de preşedinte al Consiliului Popular Judeţean Vrancea aceasta era, pentru vrânceni, o ilustră necunoscută.

Ei au aflat doar că era de meserie inginer agronom şi că era de baştină de prin părţile Urziceniului. Adică din Bărăgan. Vrâncenii care îşi mai aduc aminte de Niculina Moraru spun că profesional, deci ca inginer agronom, era la ea acasă

CĂLĂRAŞI. Nu avea milă de cei care greşeau. Portretul lui Ioan Foriş, tovarăşul care s-a aflat la cârma judeţului Călăraşi în anii '80

Ultimul personaj emblematic al regimului comunist care a condus destinele judeţului Călăraşi a rămas în amintirea oamenilor ca un monument de bun-simţ, modest, inteligent, dar din calea căruia era bine să te fereşti. Ioan Foriş, prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Călăraşi, a fost adus pe malul Borcei tocmai de la Satu-Mare în anul 1984.

Era recunoscut pentru omenia de care dădea dovadă, dar şi pentru discursul său impecabil. Cu toate acestea, era bine să te fereşti să-i ieşi în cale. Ataca atunci când te aşteptai mai puţin.  “Era un om cu care se putea discuta. Mai rar în acele vremuri. Deşi nu am ajuns la el în birou niciodată, am aflat că era un bărbat pe cinste. Te rezolva cu orice, cum deschideai gura. Nu era însă indicat să greşeşti, pentru că atunci nu avea milă”, îşi aminteşte Lucian Niţu, 60 de ani, pensionar, fost şofer. Foriş era atent la tot ceea ce spunea, calculate şi încerca să se impună cu inteligenţă în faţa oamenilor. Ordinele venite de “Sus”, adică de la Bucureşti era respectate cu sfinţenie şi nimeni nu îndrăznea să-I iasă din cuvânt, atunci când cerea ceva.

SATU MARE. Sătmăreanca Maria Bradea, singurul prim-secretar PCR din ţară, anchetat, trimis în judecată şi condamnat

Prim-secretarul PCR al judeţului Satu Mare, Maria Bradea, a fost singurul prim-secretar de judeţ din 1989 din întreaga ţară, anchetat, trimis în judecată şi apoi condamnat la patru ani de închisoare. Condamnarea a avut loc în urma unei anchete iniţiată de senatorul Valer Marian, la acea vreme vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale Satu Mare.

“În decembrie 1989 am fost ales vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale Satu Mare, calitate în care am iniţiat anchetarea penală a principalilor fruntaşi ai nomenclaturii comuniste sătmărene, începând cu prim-secretarul PCR al judeţului Satu Mare, Maria Bradea, care a fost trimisă în judecată şi condamnată pentru abuzuri şi fraude, fiind printre puţinii lideri comunişti judeţeni sancţionaţi în România postdecembristă”, susţine senatorul Marian Valer în autobiografia de pe site-ul personal.

ARAD. Prim-secretarul Teodor Haş a fost pentru regimul comunist unul dintre principalii săi pioni

Teodor Haş, primul prim-secretar al judeţului Arad a fost unul dintre oamenii fideli ai lui Nicolae Ceauşescu. El a ocupat funcţia de prim-secretar al judeţului Arad între anii 1968-1971, imediat dupa reforma administrativă a ţării, atunci când s-au desfiinţat regiunile în favoarea judeţelor.

Prin funcţiile pe care le-a ocupat, Teodor Haş a reprezentat pentru regimul comunist unul dintre principalii săi pioni. A fost, de asemenea, printre oamenii cei mai iubiţi de către Ceauşescu. Pentru Arad, cel mai important rol l-a avut în perioada inundaţiilor din 1970. Despre Haş se spune că a fost cel mai dur prim-secretar pe care l-a avut Aradul.

PLOIEŞTI. Ultimul „locotenent“. Prim-secretarul Ion Frăţilă, „braţul de fier“ a regimului comunist în Prahova

Un mic tiran local, dedicat total sistemului şi familiei Ceauşescu, Ion Frăţilă a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova, rămas în amintirea oamenilor ca un „locotenent“ exigent şi drastic cu toţi cei care nu respectau indicaţiile preţioase de la centru.

Născut în Fieni, la Dâmboviţa, Ion Frăţilă şi-a desfăşurat activitatea politică din perioada regimului comunist în cu totul alte localităţi decât cea de naştere. Era o practică a sistemului, aşa-numita „rotire de cadre“, prin care oamenii puşi în funcţii-cheie erau schimbaţi şi mutaţi la câţiva ani dintr-un oraş în altul, de preferat cât mai departe, pentru a-i descuraja să-şi creeze relaţii, să se ataşeze şi să devină coruptibili.

RÂMNICU VÂLCEA. Primar în timpul regimului comunist, parlamentar după Revoluţie. Cum s-a înţeles deputatul Aurel Vlădoiu cu Elena Ceauşescu

Deputatul Aurel Vlădoiu, aflat în prezent la al treilea mandat în Parlamentul României, a cunoscut-o îndeaproape pe Elena Ceauşescu. Între 1979-1989, perioadă când Tovarăşa mergea des la vila de protocol din Olăneşti, Aurel Vlădoiu a ocupat funcţia de primar al staţiunii.

Deputatul vâlcean spune că Elena Ceauşescu obişnuia să meargă în Olăneşti chiar şi de cinci ori pe an. Tovarăşei îi plăcea să se plimbe prin staţiune însoţită de primar. Fiecare plimbare reprezenta pentru actualul deputat motiv de îngrijorare, căci şi-ar fi putut pierde funcţia într-o clipă. Elena Ceauşescu era greu de impresionat şi se lega de fiecare grămăjoară de nisip pe care o întâlnea în cale.

TURNU SEVERIN. Preşedintele Partidului Alianţa Socialistă Mehedinţi: „Ceauşescu cred că este unul din marii noştri eroi naţionali”

Într-un judeţ tot mai sărac, fruntaş doar la şomaj, tot mai mulţi mehedinţeni vorbesc cu nostalgie despre vremurile dinainte de 1989 când Severinul era un oraş puternic industrializat şi se construiau în medie 4000 de apartamente pe an.

Unul din severinenii care nu s-a sfiit niciodată să declare ferm că regretă regimul comunist este şi Octavian Lolea, preşedintele filialei Mehedinţi a Partidului Alianţa Socialistă. „În mod cert se trăia mai bine pe timpul lui Ceauşescu. Când cineva condamnă comunismul să justifice milioane de oameni care sunt săraci acum, care n-au case, care n-au servici, care sunt şomeri, care sunt bolnavi şi n-au bani de medicamente şi nu au nicio şansă de a se vindeca. Pe ăştia cine îi condamnă? Se vorbeşte de crimele comunismului, dar se uită de crimele care s-au făcut după 1989. Crimă nu înseamnă a trage în cineva, a-l împuşca, crimele după 1989 se cheamă genocid, genocid calculat, cum ar spune un judecător, din culpă”.

TÂRGU JIU. Povestea tovarăşului de petreceri al „prinţişorului“ Nicu Ceauşescu

Pe lângă sloganul „Jos Ceauşescu”, în timpul evenimentelor din decembrie 1989 din Târgu Jiu s-a strigat şi Jos Morega. Dan Ilie Morega era pe atunci preşedintele Uniunii Judeţene a Cooperaţiilor şi era un adevărat tartore al judeţului pentru că o mare parte din mărfurile care ajungeau în Gorj treceau prin depozitele unităţii conduse de el, după care erau distribuite către magazinele din toate comunele şi oraşele.
Pentru a fi protejat de mulţimea furioasă, militarii l-au băgat pe în garnizoana militară, unde a stat câteva zile. Morega era un prieten al familiei Ceauşescu.

La acest articol au contribuit: Ionuţ Ungureanu, Cosmin Carp, Dinu Zară, Vali Silaghi, Florina Pop, Alina Pop, Cezar Pădurariu, Ştefan Borcea, Ionela Stănilă, Adina Pop, Claudia Untaru Creţu, Dana Mihai, Irina Rîpan, Corina Macavei şi Alin Ion.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările