VIDEO Dezbatere Historia: Bătălia pentru Transilvania şi Trianonul. România la masa negocierilor cu Ungaria

Dezbatere „Historia”: Bătălia pentru Transilvania şi Trianonul. România la masa negocierilor cu Ungaria

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Trianon din 1920. Tratatul a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.


Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de alta parte. Documentul a consfinţit trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a imperiului Austro-Ungar) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcatuită din etnici ne-maghiari. Adică din cele 10 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice decât cea maghiară.

 
Pentru Ungaria acest a reprezentat un dezastru. Ziua în care s-a semnat Tratatul de Pace a fost proclamată, de către oficialităţile maghiare de atunci, zi de doliu naţional. Din perspectiva lor, la Trianon fusese semnat, simbolic, doar actul care consfinţea sfârşitul regatului Sfântului Ştefan şi nimic altceva. Regatul dispăruse, de facto, în secolul al XVI-lea, după înfrângerea de la Mohacs şi divizarea teritoriilor maghiare între Imperiul Otoman şi Sfântul Imperiu Roman. Maghiarii mai spuneau că au fost siliţi de împrejurări să semneze tratatul şi că, oricum, nu-l recunosc.  În semn de protest, pe 4 iunie 1920, parlamentarii de la Budapesta s-au ridicat în picioare şi au repetat cuvintele: Nem, nem, Soha! (“Nu, nu, niciodată!”), cuvinte ce aveau să devină, apoi, deviza iredentismului şi revizionismului horthyst. 
Cum a încercat Ungaria să negocieze la Trianon? În ce a constat revizionismul maghiar în perioda interbelică? La aceaste întrebări, dar şi la multe altele vor răspunde istoricul Marius Diaconescu, şi Manuel Stănescu, istoric militar, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ciprian Stoleru, transmisă începând cu ora 11.00 pe site-ul adevarul.ro.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: