Luni, 10 iunie, Adevărul îţi aduce „De vorbă cu Mussolini” – Emil Ludwig

Luni, 10 iunie, ziarul apare şi împreună cu titlul „De vorbă cu Mussolini”. Autorul, Emil Ludwig, este binecunoscut pentru popularele sale lucrari biografice ce combină faptele istorice cu psihanaliza. Pachetul ziar şi carte va costa 15 lei şi se va putea găsi la chioşcuri timp de două săptămâni, în stoc limitat.

„Convorbirile următoare au fost ţinute la Roma, în limba italiană, de la 23 martie până la 4 aprilie 1932, aproape zilnic, timp de o oră, în Palazzo Venezia şi transcrise apoi imedi­at de mine în germană; n-am intercalat decât puţine fraze provenind din convorbirile mele anterioare cu Ducele. Manuscrisul german a fost supus lui Mussolini, care a revăzut din memorie toate pasajele în care vorbeşte el. Corecturile, făcute chiar de mâna sa, constau în total în 18 cuvinte şi în tăierea a câtorva fra­ze. Textul astfel corectat şi tradus în italiană a fost iarăşi supus Ducelui, spre a-l revedea. Textul german poate servi deci ca bază pentru toate traducerile. Nu m-am folosit de niciun material străin; rămân totuşi foarte recunoscător Margheritei Sarfatti, a cărei biografie a lui Mussolini mi-a sugerat unele inspiraţii. De asemenea, în cele ce urmează nu se va găsi niciuna din anecdo­tele de care e plină Roma, nici informaţii luate de la colaboratorii Ducelui, care istorisesc des­pre el amănunte revelatoare. Aceste convor­biri nu conţin decât numai ceea ce s-a vorbit.

Atitudinea unui observator imparţial mi-e uşurată prin faptul că sunt străin. Ca scrii­tor francez pe timpul lui Napoleon, m-aş fi re­tras desigur de partea lui Chateaubriand, pe câtă vreme ca german, la aceeaşi epocă, aş fi admirat pe împărat împreună cu Goethe. Tot astfel mă atrage şi fizionomia lui Mussolini, independent de partide şi de cei doi factori: a combătut Tratatul de la Versailles, dar a şi italienizat Tirolul meridional. Dilema în care aceste circumstanţe pun inimile fasciştilor germani dispare în mine înaintea contemplă­rii, din punct de vedere artistic, a unei perso­nalităţi ce iese din comun. Că este o astfel de personalitate, am recunos­cut de la prima întâlnire. În martie 1929 îmi acordă două întrevederi; mai târziu l-am revăzut iar. De fieca­re dată veneam pregătit şi aduceam discuţia asupra acelor chestiuni esenţiale, în care eram de păreri opuse: libertate şi pacifism. În cursul acestor discuţii apăreau foarte clar între orto­doxia fascistă şi concepţiile fondatorilor acestei religii, divergenţele şi conflictele pe care orice mare mişcare trebuie să le suporte; de aseme­nea am mai găsit confirmarea acestui precept al experienţei mele: în materie de analiză isto­rică, cuvântul rostit are mai multă importanţă decât cuvântul scris. În dialog omul se dovedeşte mai natural, mai cu seamă când vorbeşte fără nicio poză, ca Mussolini, a cărui imagine caricaturizată răs­pândită în lume o au fotografii pe conştiinţă.

Din aceste convorbiri politico-filozofice s-a născut planul de a orândui sistematic şi a con­solida sub o formă metodică tot ceea ce până acum a fost lăsat jocului capricios al clipei; deoarece nu a interve­nit nicio autoritate administrativă, nici măcar un secretar, nu au fost stabilite niciun fel de convenţii scrise, nu mi s-a pretins nici măcar prezentarea manuscrisului. Totul avea forma încrederii personale.”

Căutaţi cartea în reţeaua de presă începând cu data de luni, 10 iunie, numai împreună cu ziarul Adevărul.