„Bridget Jones: Jurnal de Coronavirus“, de Helen Fielding, în The Sunday Times

Prozatoarea şi jurnalista britanică Helen Fielding, autoarea bestsellerului internaţional `Jurnalul lui Bridget Jones“, a publicat în The Sunday Times, în data de 29 martie, „Bridget Jones: Jurnal de Coronavirus“. „Adevărul“ prezintă un fragment din articol, tradus de Vali Florescu pentru Editura Polirom.

Vândut în milioane de exemplare în întreaga lume, „Jurnalul lui Bridget Jones“ a fost ecranizat de Universal Pictures in 2001, cu Renée Zellweger, Hugh Grant şi Colin Firth în rolurile principale, în regia lui Sharon Maguire.

„Jurnalul lui Bridget Jones“ a apărut în traducere la Editura Polirom (trei ediţii: 2003, 2006, 2013) şi a fost urmat de „Bridget Jones: la limita raţiunii, Olivia Joules şi imaginaţia hiperactivă“, „Bridget Jones, topită după el“ şi „Celebritate pentru o cauză nobilă“.

-FRAGMENT-

ÎNAINTE DE CARANTINĂ

Duminică, 22 martie

4 pm. Tocmai m-am întors de la plimbarea pe Primrose Hill cu prietenii. Înfricoşător: toată lumea are aceeaşi expresie, de om lovit cu leuca. Prea mulţi oameni, dar mă simţeam aiurea să mă feresc de ceilalţi. A, ce bine. Face-Time.

— Ies pînă în sat, draga mea. Am nevoie de o prăjitură cu fructe şi aluat fraged – mama. Pîinea aia de fiţe, cu maia, e tare ca piatra!

Aaah, tare mi-aş dori să nu mai critice atîta alimentele pe care i le livrez ca o sfîntă ce sînt.

— Mamă, ai peste şaptezeci de ani – n-ai voie să ieşi.

— Ba n-am peste 70 de ani, draga mea! Mă rog, nu arăt de 70 de ani, iar vîrsta mea fizică e de 43.

— Mamă…, am început, ameninţătoare.

— În orice caz, ideea e că Una şi cu mine avem bastoane.

— Exact. Sînteţi în vîrstă.

— Nu. Avem bastoane de 2 metri, aşa că dacă se apropie cineva, îl altoim.

4.50 Mai sînt 10 minute pînă la Boris. Chiar îmi place că ne vorbeşte în fiecare zi. Nu se pune problema că e cineva perfect sau face totul perfect. Dar asta ne dă sentimentul că facem cu toţii parte din aceeaşi poveste.

6 pm. Are dreptate. E timpul să fim responsabili. Iar eu am să încep chiar acum!

11 pm. Analiza nocturnă a crizei pe Face-Time cu Tom, Shaz şi Miranda, feţe înceţoşate şi sentimentaloide discutînd despre Argor Es şi disoluţia valorilor. E ca în Vechiul Testament, le-am explicat. Dumnezeu s-a hotărît să cureţe pămîntul prin foc, potop şi molimă.

— Da! Pentru că am distrus planeta cea frumoasă! a articulat Shaz cu efort.

— A văzut cum ni se tot strică Mini-urile şi ne-a URGISIT!

— Ne-a urgisit, Bridge?

— Da! A fost invazie de lăcuste şi am furnici în cereale.

— Asta-i din cauză că nu le ai deloc cu curăţenia.

— E ca potopul lui Noe. Trebuie să ne facem un soi de arcă şi să luăm cu noi cîte două exemplare din fiecare specie.

— Nu! Exact aşa a şi-nceput toată chestia asta: un crocodil aruncat peste un pui de lup, pus peste un păun, călare pe un pangolin.

— Eu am nevoie de UN SCOP. Vreau să ajut. Aş putea livra mîncare oamenilor. Aş putea găti!

— Nuuuu! a strigat Tom. Ultimul lucru de care avem nevoie e să găteşti tu. Du-te să te culci.

Luni, 23 martie

Am urcat iar pe deal. Toată lumea merge frumos, la distanţă, ca şeful cel mare să nu închidă parcurile şi să ne oblige să stăm în case.

5 pm. O, nu! Boris nu ne spune nimic azi. Pariez că bea whisky la el în cadă şi se gîndeşte la discursuri, ca Winston Churchill.

7 pm. Boris se adresează naţiunii la 8.30. Mi se strînge stomacul, ca atunci cînd ai un iubit şi el îţi scrie un SMS: „putem vorbi?“.

9 pm. Sîntem în carantină. Dumnezeule, chiar se întîmplă asta? Ce-o fi fost în mintea noastră? Atîta timp irosit făcîndu-ne griji complet aiurea, anii de Brexit cu toată lumea agitîndu-se pentru detalii pe care de fapt nu le înţelegea nimeni, iar acum decizii radicale sînt luate în cîteva ore şi pierdem tot ce aveam. Ce-o fi fost în mintea noastră?“

Helen Fielding s‑a născut într‑un oraş indus­trial din Yorkshire şi a studiat la Oxford. A lucrat câţiva ani la BBC, realizând documentare despre Africa. De altfel, romanul său de debut din 1994, Celebritate pentru o cauză nobilă, aclamat de critică la data apariţiei, are la bază experienţa africană a autoarei. În 1996, ziarista Helen Fielding dă lovitura de piaţă cu romanul „Jurnalul lui Bridget Jones“, vândut în milioane de exemplare în întreaga lume. 

Ecranizarea realizată de Universal Pictures în 2001, cu Renée Zellweger, Hugh Grant şi Colin Firth în rolurile principale, în regia lui Sharon Maguire, se bucură de asemenea de mare succes. În 1999, Helen Fielding continuă jurnalul simpati­cului său personaj cu romanul „Bridget Jones: La limita raţiunii“. Filmul omonim, cu aceeaşi echipă celebră, a apărut în 2003.