Haydn, Mozart şi Beethoven, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii „George Enescu“, condusă de Horia Andreescu

Haydn, Mozart şi Beethoven, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii „George Enescu“, condusă de Horia Andreescu

Horia Andreescu

Vineri, la Ateneul Român, de la ora 19.00, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Horia Andreescu, va avea în program lucrări de Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven. Solistă în programul Mozart va fi pianista Mihaela Manea. Concertul a fost susţinut şi joi seară în Sala Mare a Ateneului Român, concertmaistrul de la aceste două concerte fiind Natalia Colotelo.

"Compusă în 1787, între ciclurile pariziene şi londoneze care aveau să-i întărească lui Haydn notorietatea dar şi să-i umple buzunarele, Simfonia nr. 88 se remarcă prin detalii care astăzi pot părea minore, dar care au făcut furori în epocă. De exemplu, folosirea timpanilor şi a trompetelor în partea a doua, lentă.  (...) Contraste subite, treceri de la stilul galant melodic  la cel sofisticat polifonic, dialoguri delicate între instrumente soliste şi izbucniri viguroase în tutti, care capătă o tuşă ironică prin suspendarea seriozităţii în acelaşi orizont ludic caracteristic lui Haydn şi care îi asigură şi după mai bine de două secole priza la public", apreciază muzicologul Mihai Cojocaru, în caietul program al Filarmonicii "George Enescu".

Concertul în re minor pentru pian şi orchestră, KV 466,  de Wolfgang Amadeus Mozart, este primul din cele două concerte scrise de Mozart într-o tonalitate minoră şi, în acelaşi timp, poate cel mai furtunos, mai intens şi mai sumbru în atmosferă şi expresivitate.  "Concertul în re minor etalează încă de la început un aer romantic, debutând cu un gest muzical orchestral fără o temă conturată, descris doar de atmosfera sumbră şi agitată a sincopelor care îl definesc. Intrarea pianului aduce cu sine plăcerea dialogului, o conversaţie când serioasă, când fermecătoare între solist şi orchestră, iar pianistul este pus în situaţia de a jongla între pasajele tehnic strălucitoare şi expresivitatea simplă a cantilenelor mozartiene. Momentele pline de patos, de sumbră resemnare alternează cu cele în care discursul muzical se luminează. Partea a doua este o romanţă de o serenă cantabilitate, în care nu mai e de găsit agitaţia şi tumultul părţii întâi. Pianul deschide partea a treia a concertului, un final plin de ambiguităţi, de surprize, de asimetrii. Spre sfârşit, Mozart renunţă la tonalitatea minorului şi o înlocuieşte cu o concluzie în luminosul re major, ca o rază de soare ce ne trimite înapoi spre atmosfera prietenoasă de curte a concertelor anterioare", punctează muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.

"Simfonia nr. 2, în re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven are alura unui zâmbet schiţat în vremuri sumbre. Compusă în 1802, îl găseşte pe Beethoven marcat de tulburătoarea constatare că auzul său se degradează ireversibil. Va fi interpretată pentru prima dată la Viena, într-un concert datat 5 aprilie 1803 şi aflat sub bagheta compozitorului, alături de alte două prime audiţii: Concertul pentru pian nr. 3 şi oratoriul Cristos pe muntele măslinilor. (...) Doar parţial satisfăcut de lucrările sale de până atunci, Beethoven anunţă un nou drum. Următoarea simfonie, „Eroica”, va consitui o revoluţie în toată regula; de aceea, Simfonia nr. 2 pare a fi o revoluţie în interiorul stilului convenţional al muzicii de sfârşit de secol XVIII", subliniază Octavia-Anahid Dinulescu, în caietul program al concertului.

Horia Andreescu întreţine o relaţie specială cu Filarmonica „George Enescu” de la debutul său din anul 1987. Până în 2010, pentru mai bine de 18 ani, a fost Directorul Artistic şi Dirijorul Şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România. În anii '80 şi '90 a fost Dirijor Invitat Permanent al unor importante ansambluri germane: Orchestra Radio din Berlin, Filarmonica din Dresda şi Capela de Stat din Schwerin. Laureat al unor importante concursuri internaţionale, precum „Nicolai Malko” din Copenhaga (1977) şi „Ernest Ansermet” din Geneva (1978), a început să studieze dirijatul la Conservatorul din Bucureşti, a continuat cu Hans Swarowsky şi Karl Österreicher la Academia de Muzică din Viena şi s-a perfecţionat cu Sergiu Celibidache la Trier şi München. Între anii 1974 şi 1987 a fost Dirijor Principal al Filarmonicii din Ploieşti. Deşi este recunoscut mai ales pentru interpretările de referinţă ale capodoperelor lui Haydn, Beethoven, Berlioz şi Bartók şi pentru relaţia privilegiată pe care o are cu superstarurile artei interpretative, Horia Andreescu este, în acelaşi timp, un remarcabil promotor al muzicii noi şi al tinerelor talente. Pentru interesul deosebit acordat domeniului creaţiei contemporane i-a fost decernat Premiul Criticii la Berliner Musik-Biennale în anul 1981. Este frecvent invitat să participe la jurizarea unor competiţii internaţionale, iar prin activitatea sa de Profesor Asociat al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti contribuie esenţial la creşterea noilor generaţii de instrumentişti şi dirijori. De-a lungul timpului a condus ansambluri de excepţie precum Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Capela de Stat din Berlin, Opera Comică din Berlin, Orchestra Simfonică din Londra, Filarmonica Regală din Londra, Orchestra Naţională a Rusiei, Orchestra Simfonică BBC Scotland, orchestrele simfonice din Viena, Ierusalim, Rejkiavik, Alabama şi Taipei, orchestrele radio din Viena, Leipzig, Hamburg, Köln, Copenhaga, Madrid, Katowice, Sofia şi Ljubljana, cele trei ansambluri ale Radioului Olandez, orchestrele filarmonice din Amsterdam, Stuttgart, Budapesta, Johannesburg, Wrocław şi Nagoya, orchestrele de cameră din Viena, Israel şi Olanda, Orchestra Arenei din Verona, Collegium Musicum Copenhaga şi ansamblul Modern din Frankfurt. Împreună cu Virtuozii din Bucureşti - ansamblul de elită pe care l-a înfiinţat în 1988 -, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti şi Orchestra Naţională Radio, Horia Andreescu a efectuat turnee extinse în Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Cipru, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Kuweit, Macedonia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Rusia, Spania, Ungaria şi Turcia. Concertele sale simfonice şi de operă au generat reacţii entuziaste la festivaluri majore precum „George Enescu”, Wiener Festwochen, Dresdner Musikfestspiele, „Wien Modern”, Berliner Musik-Biennale, Europamusicale München, MusikTriennale Köln, Mecklenburg-Vorpommern, Zagreb Music Biennale, World Symphony Orchestras şi RNO Grand Festival din Moscova, Santander Music, Spoleto, Martina Franca, Tainan Arts, Copenhaga şi Istanbul. Printre colaboratorii săi apropiaţi se regăsesc muzicieni de renume internaţional precum Dmitri Alexeev, Boris Berezovsky, Dana Borşan, Rudolf Buchbinder, Nikolai Demidenko, Valentin Gheorghiu, Nelson Goerner, Dan Grigore, Zoltán Kocsis, Elisabeth Leonskaja, Michael Roll, Mihaela Ursuleasa, Eliso Virsaladze, Marin Cazacu, Natalia Gutman, Mirel Iancovici, Mischa Maisky, Truls Mørk, Vladimir Orlov, Gustav Rivinius, Joshua Bell, Nicola Benedetti, Gabriel Croitoru, Krzysztof Jakowicz, Leonidas Kavakos, Patricia Kopatchinskaja, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Anne-Sophie Mutter, Liviu Prunaru, Vadim Repin, Ştefan Ruha, Alexandru Tomescu, Viktor Tretiakov, Maxim Vengerov, Ion Voicu, Wanda Wiłkomirska, Xavier de Maistre, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaş, Bernarda Fink, Angela Gheorghiu, Anita Hartig, Sharon Kam şi Christian Lindberg. Bogata sa discografie acoperă o largă paletă stilistică şi îmbină cu măiestrie bijuterii renascentiste şi baroce, capodopere clasice şi romantice şi prime audiţii contemporane. Ea constă în peste 60 de albume apărute la casele Olympia, Attacca, Q Disc, Marco Polo, Naxos, Bayer Records, RCA Red Seal, Hastedt, cpo, ErkiTónlist, Aksak, Electrecord, Artexim şi Casa Radio. În plus, un număr considerabil dintre înregistrările din concert şi de studio ale lui Horia Andreescu sunt păstrate în arhivele sonore ale radiourilor din Bucureşti, Berlin, Köln, Copenhaga şi Ierusalim. Una din iniţiativele sale deosebite este imprimarea catalogului complet al creaţiei simfonice enesciene, o premieră mondială apărută la Olympia în anii ’90 şi reeditată de Electrecord în 2015. Această integrală fost primită cu admiraţie de critica muzicală şi contribuie semnificativ la recunoaşterea mondială crescândă a operei compozitorului nostru naţional. Pe lângă muzica lui George Enescu, care se bucură de un interes special din partea sa, Horia Andreescu a promovat consecvent şi muzica românească contemporană prin numeroasele prime audiţii, înregistrări şi turnee pe care le-a realizat. Autorii de primă mărime faţă de care a manifestat întotdeauna afinităţi particulare sunt Wilhelm Georg Berger, Pascal Bentoiu, Paul Constantinescu, Myriam Marbé, Ştefan Niculescu, Tiberiu Olah, Constantin Silvestri, Aurel Stroe şi Anatol Vieru. Anvergura activităţii şi preocupărilor îi confirmă lui Horia Andreescu statutul de veritabil ambasador al culturii muzicale româneşti şi conturează portretul unui artist matur şi complex, stăpân pe mijloacele cele mai subtile ale artei dirijorale, pentru care originalitatea concepţiei, diversitatea stilistică, vitalitatea ritmică, precizia intonaţiei şi menţinerea unei tensiuni interioare continue reprezintă virtuţile artistice cele mai importante.

Mihaela Manea s-a născut în decembrie 1996 la Târgovişte, iar la vârsta de 6 ani începe studiul pianului la liceul de arte din oraşul natal. Între 2009 şi 2015 a fost îndrumată de profesoara Corina Ibănescu, iar din  2015 studiază la Universitatea de Muzică şi Arte Dramatice din Viena, la clasa profesorului Stefan Arnold. Din 2011 este bursieră a Fundaţiei “Martin şi Adriana Sternin”, în 2017 obţine bursa Societăţii Beethoven din Viena, iar în 2018 primeşte bursa Fundaţiei Martha Sobotka-Janeczcek a Universităţii de Muzică şi Arte Dramatice din Viena. După terminarea examenului de licenţă cu nota maximă, în iunie 2019, Mihaela Manea primeşte şi Premiul “Benjamin”- premiu acordat celui mai bun student din al doilea ciclu de studiu din cadrul universităţii. Primeşte îndrumări de la artişti de renume precum Robert Levin, Angela Hewitt, Valentin Gheorghiu, Michail Markov, Viniciu Moroianu.
Este laureată a numeroase competiţii naţionale şi internaţionale: Concorso Interntionale di Musica “Lorenzo Perosi” (Premiul I), Concorso Pianistico Internationale “Giuseppe Teraciano” (Premiul I), Concorso Internationale “Rovered’Oro” (Premiul I), Concours International de piano “Simone Delbert-Fevrier” (Premiul I), Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală (Premiul I), Concursul International “Carl Filtsch” Sibiu 2013 (Premiul III), The International Piano Competition for Young Musicians Enschede, Olanda 2016 (Premiul III şi Premiul presei).
În noiembrie 2018 îşi face debutul la Musikverein - Gläserner Saal, în deschiderea ciclului TastenLauf dedicat tinerilor pianişti cu performanţe deosebite. Pianista a susţinut numeroase recitaluri, în săli precum Konzerthaus Viena (Mozart-Saal), MuThViena, Gesellschaft für Musiktheater Viena, Haus der Kunst Baden - Austria, Sala Mică a Ateneului Român, Arke Saal şi Studium Generale - Universiteit Twente, Enschede Olanda, Museo Diocesano Brescia,  Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti, Centrul Cultural Evreiesc din Bucureşti, Sala “Eduard Caudella” a Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, Centrul Cultural Arcuş, Sfântu Gheorghe
A debutat ca solistă cu orchestra la vârsta de 11 ani, alături de dirijorul Iulian Rusu şi orchestra Filarmonicii “Muntenia” din Târgovişte; a concertat apoi cu Filarmonica “Moldova” Iaşi, Filarmonica “Mihail Jora” Bacău, Filarmonica Botoşani, Filarmonica Ploieşti, Filarmonica de Stat Târgu-Mureş, Filarmonica Braşov, Filarmonica “Ion Dumitrescu” Râmnicu-Vâlcea, colaborând cu dirijori precum Ilarion Ionescu-Galaţi, Alexander Walker, Mark Kadin, Robert Gutter, Alain Paris, Vlad Conta, Mihail Secikin, Valentin Doni, Florin Totan, Leonard Boga, Alexandru Iosub, Liviu Condriuc, Cristian Oroşanu, Romeo Rimbu, Ovidiu Dan Chirilă, Bogdan Chiroşca.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: