
Păcăleli „fake-news” de 1 aprilie. Cum a reuşit un ziar din România să înfurie mii de oameni cu o licitaţie inventată
Ziua de 1 Aprilie este ziua internaţională a păcălelilor. Farsele făcute în această zi au devenit de multe ori memorabile.
Ziua de 1 Aprilie este ziua internaţională a păcălelilor. Farsele făcute în această zi au devenit de multe ori memorabile.
Fostul primar al celei mai bogate comune din Braşov şi un fost director de ziar, actualmente politician, au fost condamnaţi pentru corupţie
Autorităţile fiscale indiene au făcut percheziţii la un important ziar şi un post de televiziune care au criticat modul în care guvernul lui Narendra Modi a gestionat pandemia, declanşând acuzaţii de intimidare, relatează The Guardian.
Cercetat sub control judiciar într-un dosar de şantajare a unor jurnalişti, fostul şef al societăţii de Pieţe din Timişoara, Ioan Nasleu, ar putea fi acuzat şi de şantajarea unei foste subalterne. Nasleu a fost înregistrat spunându-i femeii că „o să apară în ziar că este o curvă”.
Adevărul aduce cititorilor săi un alt titlu inedit, conţinând memoriile generalului Constantin Pantazzi, fost ministru de război al României în perioada 1942-1944: „Cu Mareşalul până la moarte“. Pachetul ziar şi carte va costa 19,99 lei şi se va putea găsi la chioşcuri timp de două săptămâni de la data apariţiei, în limita stocului disponibil.
Lucian Oprea a plecat în SUA cu bani împrumutaţi, iar pentru a se întreţine nu a refuzat niciun job. Însă munca i-a fost răsplătită, iar acum trăieşte din plin visul american. Lucian tipăreşte propriul ziar, dedicat comunităţilor de români de pretutindeni, în paginile căruia au apărut personalităţi ca Nadia Comăneci şi Andrei Codrescu.
Bogdan Cristian Nica (54 de ani), medicul militar care conduce Direcţia de Sănătate Publică Prahova de la sfârşitul lunii martie, a explicat pentru „Adevărul“ motivul bâlbelor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti care a produs panică în judeţ.
Mihai Creangă, jurnalistul care a tipărit un ziar clandestin în perioada comunistă, a murit în prima zi de Crăciun, chiar în zilele în care s-au comemorat 30 de ani de la jertfele Revoluţiei din Decembrie 1989.
Câţiva tineri entuziaşti din Bucureşti, care au poposit pentru al doilea an în comuna Scânteia (Ialomiţa), i-au transformat pe copiii din localitate în mici actori şi reporteri. Şcoala de Vară, cofinanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), a adus fericire în sufletele micuţilor care au pus în scenă primul spectacol de teatru făcut în totalitate de ei şi au creat primul ziar al comunei.
Titlul „Mari conferinţe care au împărţit lumea” va fi distribuit împreună cu ziarul Adevărul în ziua de miercuri, 10 aprilie, la toate centrele de difuzare a presei. Pachetul ziar şi carte va costa 20 lei şi se va putea găsi la chioşcuri timp de două săptămâni de la data apariţiei, în limita stocului disponibil.
Susţinută de academia „Ferenc Puskas“ din Budapesta, divizionara a treia a reuşit un rezultat-bombă care a fost sărbătorit de maghiari.
Ziarul, tipărit de FSN pe banii combinatului siderurgic din Galaţi (societate aflată sub control de stat la acea vreme), incita oamenii să se alăture minerilor „pentru a face ordine” şi propunea strângerea de semnături pentru alungarea din ţară a lui Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu. Circa 200 de gălăţeni au plecat spre Bucureşti, pe 13 iunie, cu un tren pus la dispoziţie gratuit.
Unul dintre cele mai citite ziare olandeze, „de Volkskrant”, a ales să deschidă ediţia tipărită cu liderul PSD Liviu Dragnea pe prima pagină, titrând „Acum şi România are un lider autoritar”. Într-un material mai amplu, publicaţia olandeză a vorbit despre cum „afaceristul-politician Liviu Dragnea are România în strânsoarea sa feudală”.
Corespondentul publicaţiei maghiare Azonnali a luat pulsul societăţii româneşti în anul Centenarului. Jurnalistul a călătorit prin mai multe regiuni din România, din Suceava şi până pe litoralul Mării Negre, abordând mai mulţi oameni din mediul urban şi rural despre ce cred aceştia în ceea ce priveşte viitorul României.
Unul dintre cele mai cumplite măceluri din estul Europei îndreptate împotriva evreilor a avut loc la Chişinău, la începutul secolului XX. Evreii au fost omorâţi fără milă, cu acordul tacit al autorităţilor şi chiar al liderilor religioşi. Motivul uciderii evreilor a fost unul medieval, desprins din prejudecăţile aberante vechi de câteva sute de ani.
Ca ziarul? Da, îl vedem pe Elvis Presley pe prima pagină din Adevărul, îl scanăm, i-l dăm calculatorului să-l analizeze şi să-l construiască în trei dimensiuni, îl întoarcem pe display pe toate părţile, să vedem pe unde îi mai trebuiesc organe sau tendoane, apoi la imprimanta tridimensională cu el.
Romanul căruia îi datorăm trilogia „Naşul”, în regia lui Francis Ford Coppola, apare, în două volume, împreună cu ziarul „Adevărul”, pe 10 şi pe 16 aprilie. Pachetul alcătuit din carte şi ziar costă 17,99 lei.
Halippa a fost unul dintre cei care au deschis drumurile, în 1918, pentru Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, iar după anii de închisoare din perioada comunistă, a continuat să militeze pentru uniunea cu provincia pierdută din nou în 1940. În contextul dezbaterilor de astăzi privind unirea cu Republica Moldova, Alina Pavelescu, director-adjunct al Arhivelor Naţionale, vorbeşte, într-un interviu, despre ce putem învăţa din trecutul comun.
În anii comunismului presa din România s-a aflat sub o cenzură dură, iar oamenii nu trebuiau să afle din ziare despre lipsurile cu care se confruntau.
„Adevărul“ vă oferă luni, 30 octombrie, în exclusivitate, reproducerea integrală a unui ziar-document: „Adevěrul“ de marţi, 17 octombrie 1922, în care sunt prezentate exclusiv momentele semnificative de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, în cetatea Alba Iulia.
Luni, 30 octombrie, ziarul „Adevărul“ apare cu ediţia specială „Adevĕrul“ din 17 octombrie 1922, un ziar-document de opt pagini, care detaliază toate momentele ceremoniei de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand şi Maria, în cetatea de la Alba Iulia.
La început, acest articol trebuia să fie numai despre motivele care ne-au făcut să trecem pe format mare. Dar remarca unui coleg din presă mi-a schimbat ordinea ideilor şi abordarea. „Ce naiba v-a apucat - mi-a zis - acum, când toată presa se duce de râpă, voi relansaţi printul? Când ziarele tipărite mor sau îşi reduc dimensiunile şi numărul de pagini ca să supravieţuiască, voi treceţi pe format mare?”
Organizatorii Festivalului Turcesc, care a avut loc sâmbătă, la Cluj-Napoca, au fost amendaţi cu 1.000 de lei de Primăria Cluj-Napoca deoarece în cadrul evenimentului a fost distribuit gratuit ziarul „Zaman – România”, cere critică dur dictatura lui Erdogan şi prezintă articol pro- Fethullah Gulen, cel mai cunoscut oponent al preşedintelui turc. Reacţia Ambasadei Turciei.
„Adevărul“ vă oferă joi, 15 iunie, în exclusivitate, reproducerea integrală a unui ziar-document: „Adevĕrul“ de marţi, 17 iunie 1914. Era ziua în care ajungea în România vestea asasinării lui Franz Ferdinand, la Sarajevo. Iată ce scria la acea vreme editorialistul ziarului, Constantin Mille.
„Adevărul“ vă oferă joi, 15 iunie, în exclusivitate, reproducerea integrală a unui ziar-document: „Adevĕrul“ de marţi, 17 iunie 1914. Era ziua în care ajungea în România vestea asasinării lui Franz Ferdinand, la Sarajevo, pe 15/28 iunie. În paginile ziarului veţi descoperi primele relatări de la tragedia de la Sarajevo, precum şi modul în care înţelegeau contemporanii români acest eveniment crucial.
„Fostul poliţai Uzum va fi judecat pentru luare de mită“ pare titlul unui articol desprins din presa zilelor noastre. A apărut în urmă cu 90 de ani, într-o gazetă buzoiană, Vocea Buzăului, care oglindea fără reţineri metehnele societăţii. Doar suportul şi limbajul, cu accente arhaice, din „tabloidele“ interbelice s-au schimbat de atunci, subiectele rămânând cam în acelaşi registru.
Campania „Scrie-i României!“ se apropie de momentul culminant. După ce săptămâna trecută cititorii „Adevărul“ ne-au trimis sute de mesaje în care au pus gândurile lor pentru ţară, la 1 Decembrie vom afla câştigătorii drapelelor istorice.
Căutând să văd perioada în care am fost redactor-şef la „Echinocţiu“, am dat în numărul din octombrie 1972, când mă mutasem de la Universitatea din Cluj la „Viaţa studenţească“ de la Bucureşti, pe prima pagină semnată sub pseudonim, peste tableta Gazeta care nu moare.
Liviu Dragnea a vrut să interzică apariţia unui ziar în judeţul Teleorman, pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean. Deranjat de articolele scrise, Dragnea a depus plângere la Judecătoria Alexandria şi a cerut ca ziarul să nu mai fie distribuit în judeţul „patronat“ de el.
Înregistrările video de scurtă durată pe site-ul unui ziar pot intra sub incidenţa noţiunii „program“ în sensul Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, potrivit unei hotărâri pronunţate miercuri de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).