A început o nouă săptămână cultural muzicală, cu două ştiri importante. Prima este numirea Cristinei Uruc la conducerea executivă a Festivalului Enescu, ca succesor al dlui Mihai Constantinescu, care va rămâne însă în echipa bienalei în calitate de consultant artistic şi logistic până la finalul ediţiei din 2023.
S-a încheiat de curând încă una din ediţiile remarcabile ale Festivalului Internaţional George Enescu, care a reunit pe scenele sale, pentru cea de a 25-a sa ediţie, mari muzicieni din întreaga lume şi din România. Fiindcă, aşa cum a scris reputatul New York Times, România “nu a permis pandemiei să scoată de pe şine Festivalul Internaţional George Enescu, dedicat celui mai important fiu muzical al său”1.
George Enescu, iubitor de folclor şi de muzică tradiţională, s-a inspirat de-a lungul vieţii din muzica lăutarilor de-altădată, pe unii dintre ei obişnuind să îi invite la Vila Luminiş din Sinaia.
La sfârşitul acestei săptămâni, se încheie şi cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”. O ediţie încărcată de o însemnătate simbolică: celebrăm 140 de ani de la naşterea lui George Enescu, însă ne aflăm la finalul unei ediţii care ar putea să marcheze sfârşitul unei epoci.
Zilele acestea, lumea muzicală românească semnează adeziuni, ca pe vremuri, pentru numirea dirijorului Cristian Măcelaru la direcţia artistică a Festivalului Enescu.
Un eveniment muzical important a avut loc pe 6 septembrie: prezentarea lucrării Pierrot lunaire de Schoenberg la Palatul Cotroceni, în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu. Piesa lui Schoenberg e extrem de dificilă, se cântă rar, necesită un nivel vocal şi instrumental excepţional şi un public pregătit pe măsură.
Cu câteva zile înainte de începerea Festivalului, o casă de licitaţii punea în vânzare o serie de artefacte necatalogate care au aparţinut lui Enescu, provocând suspiciuni şi reacţii contrariate în lumea culturală românească. Însă lucrurile pot fi lămurite destul de repede în acest caz, prin investigaţia poliţiei, care trebuie să afle ce este cu acele obiecte despre care nu se ştie aproape nimic.
Interpreta Teodora Enache-Brody, care va susţine sâmbătă, 18 septembrie, de la ora 20.00, un concert la Opera Naţională Bucureşti, în cadrul seriei „Bucureştiul Creativ“ a Festivalului Internaţional George Enescu, priveşte muzica şi arta ca pe o alchimie şi o călătorie spirituală.
Cunoscuta interpretă Teodora Enache-Brody va prezenta versiunea vocală a Rapsodiilor I şi a II-a de George Enescu, într-un concert extraordinar pe care îl va susţine pe 18 septembrie 2021, la Opera Naţională Bucureşti, împreună cu Călin Grigoriu la chitară, Andrei Kivu la violoncel, Joca Perpignan la percuţie şi având drept invitat special Corul Operei Române.
Una dintre cele mai emoţionante lucrări ale lui George Enescu, Balada, se va auzi simultan joi, 19 august, începând cu ora 12.15 în mai multe locaţii din Bucureşti şi diverse oraşe din ţară, precum şi pe mai multe canale media, în proiectul „Sunetul Iubirii”, iniţiat de Festivalul Enescu pentru a marca 140 de ani de la naşterea marelui compozitor.
Pianista Yeon-Min Park din Coreea de Sud a câştigat a câştigat Premiul I al Secţiunii de Pian la sfârşitul unei finale în care a interpretat Concertul nr. 3 în re minor pentru pian şi orchestră op. 30 de Rahmaninov, acompaniat de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta maestrului John Axelrod. Ea a primit din partea juriului şi o Menţiune specială pentru cea mai bună interpretare unei sonate enesciene în Semifinală.
Accesul publicului se face doar cu respectarea unor reguli: biletele sunt nominale; prezentare document de identitate; certificat de vaccinare sau test PCR negativ sau dovadă prezenţă anticorpi. 50 de elevi şi studenţi la muzică vor avea acces gratuit la Ateneu, pentru a urmări recitalurile din Semifinale, pe bază de înscriere pe site-ul www.festivalenescu.ro.
Carantinarea dramatică a vieţii culturale e una din consecinţele dureroase ale actualei pandemii. Perspectiva desfăşurării Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, în 2021, este cu atât mai binevenită.
Prima etapă a secţiunii de Vioară din cadrul Concursului Internaţional George Enescu se va desfăşura între 5 şi 9 septembrie 2020 şi va include 60 de mini-recitaluri de susţinute de violonişti din întreaga lume publicate pe www.festivalenescu.ro.
Ediţia din acest an a festivalului a totalizat 34 de prezenţe în premieră în România: 25 de artişti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida şi nouă dintre cele mai bine cotate orchestre din lume. Adevărul, partener pentru a treia oară al Festivalului, v-a prezentat o serie de interviuri şi reportaje cu unii dintre cei mai importanţi artişti prezenţi în festival.
Mare înghesuială la intrarea în Ateneu la concertul lui Mitsuko Uchida sâmbătă seară, în penultima zi a Festivalului Enescu 2019. Era atâta lume care voia s-o vadă pe pianista japoneză, încât la pauza concertului era aproape imposibil să ieşi, riscul de a nu mai fi primit înapoi fiind semnificativ.
Duminică, de la ora 19.30, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, dirijată de Tugan Sokhiev, va avea în program, la Sala Palatului, lucrări de Johannes Brahms, George Enescu, Piotr Ilici Ceaikovski. Adevarul.ro va transmite acest concert.
Deputatul PSD Ionuţ Vulpescu, fost ministru al Culturii, a povestit o „scenă suprarealistă“ de la Festivalul Enescu. Prezent la Ateneu, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să se aşeze pe locurile libere din lojă şi l-a ridicat de pe scaun pe fostul director al festivalului, Ioan Holender, cel care a condus timp de aproape 20 de ani Opera de Stat din Viena.
Alexandra Dariescu a fost prima femeie pianist din ţară care a cântat la Royal Albert Hall din Londra. De mic copil, Dariescu, acum în vârstă de 34 de ani, a ştiut că vrea să treacă prin viaţă apăsând clapele pianului, fără să regrete, deci, nicio clipă, orele pe care şi le-a petrecut exersând. Pianista va urca pe scena de la Sala Palatului, sâmbătă seara, de la ora 19.30, alături de Orchestra Naţională a Franţei şi dirijorul Ion Marin.
Fiul regretatului Marin Constantin, Ion Marin, unul dintre cei mai apreciaţi dirijori de pe scena internaţională, vede în artă „un proces alchimic“, în care nevoia de mister, de taină, rămâne imperios necesară. Atunci când are senzaţia că nu mai există secrete, le inventează, căci „muzica trebuie să se nască de fiecare dată“. Marin se va afla în fruntea Orchestrei Naţionale a Franţei care va concerta la Sala Palatului, sâmbătă, de la ora 19.30.
Orchestra Naţională a Franţei va susţine vineri, 6 septembrie, un concert la Sala Palatului, cu începere de la ora 19.30. În program: „Poemul simfonic Mazeppa” şi „Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în la major”, de Liszt, „Tablouri dintr-o expoziţie”, de Musorgski/ Ravel. La pian va fi Evgeny Kissin, iar Emmanuel Krivine - dirijor.
La finalul acestei săptămîni la Bucureşti şi în alte cîteva oraşe din ţară va începe o nouă ediţie a Festivalului „Enescu“.
Apropiata ediţie de anul acesta a Festivalului Internaţional "George Enescu" are un program bogat în surprize interesante, printre care se numără că evenimentul se va desfăşura nu numai în Bucureşti, ci şi în cinci ţări. Vor fi 34 de muzicieni care vor performa pentru prima dată la Bucureşti, cu un repertoriu de opere în concert şi o secţiune încă şi mai substanţială de muzică clasică contemporanp
Scriu de câteva luni bune despre cât de multă proastă creştere şi despre ce imensă cantitate de tupeu, obrăznicie, putere de a da cu tifla contribuabililor ce îi plătesc salariul sunt concentrate în persoana desemnată de PSD, de însuşi astăzi puşcăriaşul Dragnea Liviu Nicolae, spre a conduce Televiziunea Naţională.
Începe numărătoarea inversă: mai sunt câteva zile până când, pe 6 martie, de la ora 12.00 se pun în vânzare biletele pentru Festivalul Enescu 2019 – pe www.eventim.ro, în reţeaua Eventim şi pe site-ul festivalului, www.festivalenescu.ro, la categoria bilete.
Două comunicate de presă au anunţat azi schimbarea PR-ului Festivalului Enescu: nu va mai fi OMA Vision, ci DC Communication. În mod normal, nici n-ar trebui să fie o ştire. Dacă veţi căuta pe website-urile festivalurilor importante din Europa (Salzburg, BBC Proms, Aix-en-Provence), cu greu veţi ajunge la numele firmei care se ocupă de imagine şi relaţii publice. Şi tocmai aici e problema.
Evenimente precum Untold, Neversea sau Festivalul Enescu au ridicat piaţa la un nivel istoric pentru România, afacerile firmelor din domeniu putând depăşi 500 milioane lei în acest an, dublu faţă de 2009, potrivit unui studiu realizat de KeysFin. La nivel internaţional, piaţa este de ordinul miliardelor de dolari.
Să asculţi „Şeherezada” cu inima în palmă, cu inima în gât. Asta nu se poate întâmpla decât atunci când cântă Orchestra Filarmonică din München condusă de Valery Gergiev. Iar mie îmi vine să-i sărut mâna stângă dirijorului acestuia – mâna aceea care se zbuciumă şi care scoate din orchestră culoare, sunet plin şi... inimă.
A doua seară cu Orchestra Simfonică din Pittsburgh – revelaţia Excelenţei. Dirijor: Manfred Honeck, solistă: violonista Anne Sophie Mutter.
Nu mă întrebaţi când s-au întâmplat istoriile de mai jos – n-aş şti să vă mai spun. În mintea mea e un buchet de scene bucuroase şi emoţii, sprâncene ridicate, uimite, intrigate. Şi, în definitiv, datele sunt primele care se uită. Rămâne povestea, rămâne gustul, rămâne o culoare.
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”