Xenofobia la est-europeni: ghetto-izarea romilor
0Migraţia musulmană din ţările europene provoacă reanimarea ideologiilor ultranaţionaliste şi a xenofobiei pe continentul european. În articolul „Europa revine la naţional-socialism?” am prezentat câteva date în confirmarea acestei tendinţe, mai ales cu privire la ţările vest-europene. Însă xenofobia ia amploare şi în statele Europei de Est.
Aşa ţări ca Polonia, Slovacia, Ungaria, România sau Bulgaria încă mai trec printr-o criză de post-aderare; or, xenofobia răbufneşte pe timp de criză, ca un efect secundar al problemelor socio-economice. Corelativ, creşte vertiginos şi popularitatea formaţiunilor de extremă, aşa cum o arată şi rezultatele alegerilor europene din ultimii ani. Furia în ţările estice, lipsite (încă) de o prezenţă masivă musulmană, este orientată împotriva romilor. Am scris despre intoleranţa în raport cu romii şi în articolul „Paria Europei? Cum sunt trataţi romii şi est-europenii în UE”; acolo am analizat intoleranţa vesticilor. Esticii, în unele privinţe, sunt şi mai intransigenţi.
Iată câteva extrase din procesele care se desfăşoară în regiune.
Cehia, deşi e un stat poziţionat în centrul Europei, are în comun cu statele estice o comunitate impunătoare de romi, faţă de care în rândul cehilor există resentimente mai vechi. Frecvent, partidele cu înclinaţie extremistă, precum Partidul Muncitorilor, şi-au instigat prin discursuri susţinătorii la răfuială cu romii şi chiar au încercat să ia cu asalt o suburbie locuită preponderent de romi. Incidente pe motiv de ură etnică se produc în mod sistematic, iar atacurile interetnice sunt reciproce. În 2011, s-a produs o escaladare bruscă a ciocnirilor dintre cehi şi romi, fiind înregistrate câteva atacuri cu bâtele din partea tinerilor romi împotriva etnicilor cehi, însoţite de strigăte precum „Voi, bastarzi albi!”. Drept urmare, sporeşte frica cetăţenilor şi popularitatea formaţiunilor de extrema-dreaptă [1].
În septembrie 2011, în oraşul ceh Varnsdorf, cu 16.000 de locuitori, s-a produs o revoltă în masă a etnicilor cehi împotriva comunităţii rome, poliţia fiind nevoită să blocheze mai multe străzi pentru a preveni vărsarea de sânge. Protestatarii, în număr de câteva sute, printre care şi câţiva militanţi naţionalişti radicali, şi-au motivat acţiunea prin lipsa de reacţie a autorităţilor în ceea ce priveşte rezolvarea infracţionalităţii crecânde în sânul comunităţii rome [2]. Un sondaj de opinie realizat în 2012 cu sprijinul Academiei de Ştiinţe a Cehiei a arătat că 82% dintre cetăţenii cehi cataloghează drept „rău” nivelul de coexistenţă a etnicilor cehi şi romi; iar 40% consideră că relaţiile interetnice sunt „foarte rele” [3]. Creşte numărul şi activismul grupărilor neo-naziste, care practică inclusiv patrularea cartierelor şi vânarea romilor [4].
În Ungaria, ţară care, până mai ieri, era privită drept un model al integrării şi autonomiei acestei minorităţi, atacurile extremiste asupra romilor sunt cele mai aprige, soldându-se cu cel mai mare număr de morţi, în plan comparativ. Se presupune că Garda Maghiară, falanga paramilitară a partidului de extremă dreaptă Jobbik, care a câştigat şi mandate europarlamentare, ar sta în spatele acestor acţiuni împotriva romilor. În 2010, unul dintre europarlamentarii din partea Jobbik, Csanad Szegedi, a propus ca persoanele care tulbură liniştea publică, mai ales romii, să fie mutate în zone speciale din afara oraşelor, unde să fie menţinute sub supravegherea poliţiei; este vorba, la modul direct, de crearea ghetto-urilor etnice. La rândul său, liderul partidului Jobbik, Gabor Vona, a afirmat că integrarea populaţiei de romi ungari a eşuat în ultimii 20 de ani şi că partidul propune trimiterea copiilor de etnie romă la internate unde „segregarea să fie un instrument educaţional mai productiv” [5].
Situaţia nu pare să se remedieze în niciun fel odată ce, în ianuarie 2013, un important jurnalist ungur a comis un atac verbal virulent în adresa romilor, afirmând literalmente că “majoritatea ţiganilor sunt inadecvaţi pentru coexistenţă, nepotriviţi pentru a trăi printre oameni. Aceşti ţigani sunt animale şi se comportă precum animalele… Nu ar trebui toleraţi sau înţeleşi, ci pedepsiţi” [6]. În Ungaria locuiesc aproximativ 700.000 de romi, a căror natalitate e superioară celei a etnicilor ungari; circa 17-20% dintre nou-născuţii din această ţară sunt de etnie romă, iar potrivit estimărilor sociologice, către anul 2050 romii vor constitui circa 15% din populaţia Ungariei [7]. Pe fundalul acestor evoluţii demografice, este uşor de dedus nivelul animozităţilor identitare la care se va ajunge în această ţară.
Şi în Slovacia situaţia romilor este cât se poate de sensibilă, deoarece mai mulţi politicieni influenţi şi-au afişat intoleranţa faţă de comunitatea romă. Unul dintre aceştia, Vladimir Meciar, ex-premier, s-a făcut celebru pentru afirmaţia: „ţiganii sunt nişte cetăţeni bolnavi mintal şi social”; în 2006, formaţiunea sa, Mişcarea pentru o Slovacie Democrată, devenise parte a coaliţiei aflate la guvernare. Există formaţiuni şi mai radicale, cum ar fi partidul de extrema dreaptă Slovenska Pospolitist (Frăţia Slovacă); în august 2009, aproximativ 200 de membri ai formaţiunii, majoritatea având capul ras – aspect distinctiv al simpatizanţilor neonazişti –, au mărşăluit în unul din oraşele ţării, protestând faţă de ceea ce ei califică drept „teroare ţigănească“. Şi acesta e numai unul din multiplele incidente cu conotaţie rasistă dintr-o serie largă de atacuri cu iz de pogrom la adresa romilor [8]. Guvernat de ideea de a-i izola pe romi de restul populaţiei slovace, liderul Partidului Naţional Slovac, Jan Slota, a venit, în 2011, cu o propunere inedită. Politicianul slovac pledează pentru crearea unui stat al romilor, pretinzând că formarea acestui stat îi va ajuta pe romi, minoritatea cea mai neglijată şi săracă a Uniunii Europene, să trăiască mai bine [9].
Tot în 2011, Ministerul Muncii din Slovacia a provocat un imens scandal, după ce a anunţat că elaborează o lege prin care doreşte să sprijine comunităţile sărace, în special cele de romi. Presa şi ONG-urile susţin că, sub paravanul acestui act normativ, guvernul ţinteşte sterilizarea femeilor de etnie romă, care nasc prea mulţi copii. Precedente de acest gen au existat. În 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câştig de cauză unui număr de opt femei de etnie romă care cereau despăgubiri de la guvernul slovac pentru că ar fi fost sterilizate împotriva voinţei lor. Slovacia are o populaţie de cinci milioane şi jumătate de locuitori, dintre care 400.000 aparţin minorităţii rome, a căror natalitate este superioară celei a slovacilor [10]. Ca şi în Ungaria, ca şi în alte ţări din Europa de Est, Slovacia se va confrunta peste trei-patru decenii cu o problemă demografică şi identitară greu de soluţionat paşnic – romii vor deveni în aceste ţări o etnie echivalentă numeric cu cea originară, pe un fundal al intoleranţei în creştere.
(Va urma).
Surse bibliografice:
1. Racial tensions rise in Czech Republic after Roma attacks on whites // Author: Rob Cameron, Prague / slk. 24.08.2011
2. Tensiuni rasiale în Cehia. Revoltă locală împotriva ţiganilor // autor: FrontPress. 05.09.2011
3. Racial relations in Czech Republic strained, poll shows // 14.05.2012 /
4. The anti-Roma riots in Czech Republic // Romedia Fundation. October 2, 2013 /
5. Ghetouri pentru ţigani, în Ungaria // adevarul.ro. 2 septembrie 2010 /
6. Scandal în Ungaria după ce un membru fondator al partidului lui Viktor Orban i-a comparat pe romi cu animalele // de Paul Ciocoiu. Evenimentul Zilei. 09 January 2013
7. Roma in Hungary // Wikipedia
8. Extremiştii est-europeni au început vânătoarea de romi // de Adrian Deoanca. Cotidianul, 10 August 2009 /
9. Un politician slovac vrea stat separat pentru romi // publika.md, 21-09-2011 /
10. Propunere-şoc în Slovacia: Guvernul vrea sterilizarea femeilor de etnie romă // Autor: Luciana Pop. Evenimentul Zilei. 21 August 2011 /
Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune