
“Votul util” este un cancer al democrației
0La fiecare alegeri, unii candidați, în loc de argumente, ne intoxică cu sondaje plătite, rostogolite prin presă plătită. Vor să ne convingă să îi votăm pe ei în loc de candidatul pe care îl considerăm cel mai bun, ori măcar cel mai puțin rău. Creează impresia că votul alegătorilor trebuie să fie mai degrabă „strategic”, decât sincer.

Paradoxal, de fiecare dată uităm faptul că la alegerile precedente, sondajele au fost o glumă proastă, fără legătură cu realitatea. În decembrie 2024, majoritatea sondajelor nici nu l-au văzut pe candidatul care a luat 23% din voturi. Sondajele au greșit lamentabil și cu ordinea următorilor candidați. Același lucru s-a întâmplat la alegerile parlamentare, europarlamentare și locale de anul trecut. În timp ce în 2020 nimeni nu a văzut partidul care a luat aproape 10% din voturi la alegerile parlamentare.
Pro-occidentalii și patrioții își conduc de fiecare dată votul după “votul util”, bazat pe sondaje mincinoase și calcule cinice. Pe de altă parte, trădătorii de țară nu s-au uitat niciodată la sondaje, ci au votat conform convingerilor lor. Ei au câștigat, iar ceilalți au rămas cu… “votul util”.
“Votul util” reprezintă o formă de restrângere a democrației. Acesta limitează artificial aria competiției politice și convinge electoratul să renunțe la votul care îi reprezintă cel mai bine. Astfel, scade calitatea candidaților și erodează încrederea cetățenilor în procesul democratic: când oamenii simt că sunt împinși să renunțe la candidații lor preferați în favoarea unor alegeri „mai sigure” dictate de sondaje, participarea lor devine reactivă, iar democrația slăbește.
16 din cele 27 state ale UE impun limitări privind publicarea sau difuzarea sondajelor înainte de alegeri, de la interdicții totale până la moratorii de săptămâni întregi. De exemplu, Italia interzice publicarea sondajelor în cele 15 zile premergătoare scrutinului, iar Franța le interzice în ultima săptămână de campanie, conform legislației specifice. În Slovacia s-a propus recent un moratoriu de 50 de zile înainte de vot, pentru „protejarea alegătorilor de dezinformări prin sondaje”.
În România sondajele au ajuns să devină argumentul principal al unor candidați, neavând altele mai bune. O fi mai simplu pentru mintea noastră să perceapă democrația drept un lung maraton în care putem surprinde imagini de moment și să decidem pe cine pariem la jumătatea cursei. Dar așa ceva nu există, nu suntem la hipodrom. Există o singură zi în care se decide totul: ziua votului. Iar totul poate fi răsturnat chiar în acea dimineață.
Pentru ca democrația să rămână vie, trebuie să fim conștienți de această capcană electorală și să refuzăm a ne sacrifica opțiunile reale de frica unor sondaje și calcule utilitariste. Este esențial să ne informăm temeinic despre propunerile de substanță ale fiecărui candidat, precum și despre trecutul său, și să îl alegem pe cel mai apropiat viziunii noastre. În felul acesta vom evita ca alegerile să se transforme într-un joc de culise orchestrate de cine plătește mai mult – un joc care, în final, strică tocmai ceea ce se presupune că ar proteja: dreptul la alegere.