Vor suferi românii la iarnă de frig?

0
0
frig

Posibilitatea ca România sa devină independentă energetic a fost mereu boicotată şi nu există semne de schimbare. Pe de altă parte, Bucureştiul nu a avut nimic de obiectat faţă de ideea Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, cu toate că mulţi dintre cei veniţi din frigul comunist se declară consternaţi de soluţie.

În general, România e de acord cu toate politicile europene, pe care ulterior le boicotează cum şi cât poate. Portugalia, Spania, Grecia, Polonia, Ungaria, Cipru şi Malta s-au opus. Majoritatea sunt state sudice în care iarna e blândă şi nu par dispuse să-şi cedeze excedentele ţărilor nordice. Polonia şi Ungaria au poziţii similare, dar din motive diferite. Polonia a muncit ani de zile să-şi asigure diversitatea energetică, în vreme ce Ungaria cumpără aproape tot gazul de care are nevoie din Rusia, prin conducta care traversează Bulgaria şi Serbia.

În România, mai mulţi social-democraţi s-au plâns că ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu nu a cerut mandat din partea coaliţiei de guvernământ înainte de a merge la discuţiile de la Bruxelles. Solidaritatea europeană în faţa şantajului rusesc nu este neapărat binevenită în România şi politicienii se tem că o eventuală impunere a reducerii consumului de gaz cu 15% ar duce la nemulţumiri. Deocamdată este vorba despre o acţiune voluntară, despre o recomandare, dar în funcţie de evoluţia crizei energetice s-ar putea ajunge la obligativitate, după cum a spus secretarul de stat George Niculescu din Ministerul Energiei, care a dat asigurări că România poate să facă faţă reducerii cu 15% a consumului de gaze. Oficialul a explicat că până pe 31 octombrie se va modifica Regulamentul referitor la planul de urgenţă, rolul şi responsabilităţile întreprinderilor care activează în domeniul gazelor naturale din România, precum şi activităţile individuale ale entităţilor implicate în prevenirea situaţiilor de criză. Deocamdată, a explicat el, ,,consumatorii casnici, întreprinderile mici şi mijlocii şi producătorii de energie termică nu vor fi afectaţi de această reducere a consumului”. În schimb, marii consumatori vor fi obligaţi să-şi reducă din toamnă consumul ,,până la suportabilitatea tehnică a echipamentelor care sunt aferente acestor companii”.

image

Dacă Bruxelles-ul instituie starea de alertă la nivel european, măsura reducerii cu 15% a consumului devine obligatorie. În România, e puţin probabil ca o astfel de măsură să afecteze temperatura din case, mai ales că în iarna trecută, în oraşele mari cartiere întregi au fost lăsate fără căldură şi apă caldă. Cei care şi-au permis au trecut la încălzirea electrică, destui au suferit însă de frig. Creşterea preţurilor la gaz, i-ar putea face pe mulţi să treacă de bună voie la soluţii de economisire. În România, însă, mai mult de jumătate dintre gospodării nu sunt branşate la reţeaua de gaze şi se încălzesc cu lemne sau alţi combustibili solizi.

Pe de altă parte, liberalizarea completă a pieţei de energie începând cu anul trecut, astfel încât preţul nu mai este stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, ci aliniat celui din UE, determinat de cerere şi ofertă, a dus la facturi greu de achitat pentru majoritatea populaţiei.

Potrivit grilelor recente, România are al treilea cel mai mare preţ pentru energia electrică, de două ori mai mare faţă de Polonia, aproape 3 ori şi jumătate mai mult decât spaniolii şi portughezii, ţări care au plafonat însă preţul la electricitate.

Între timp, cea mai mare termocentrală autohtonă, cea de la Mintia rămâne închisă şi urmează să fie scoasă la licitaţie, fiindcă statul nu poate suporta retehnologizarea ei. Într-o perioadă în care ţările îşi consolidează capacităţile strategice din acest sector, România foloseşte aceleaşi tactici de la începutul anilor 1990, când a amânat sine die terminarea reactoarelor de la Cernavodă, deşi inclusiv canadienii, care au furnizat tehnologia se oferiseră să investească alături de stat. Independenţa energetică a ţării, deşi posibilă, a fost mereu lăsată pentru mai târziu de oameni ca social-democratul Iulian Iancu ales recent în conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. Iancu apare în telegramele Wikileaks drept un politician „controlat de Gazprom”, iar legile promovate de el în parlament cu susţinerea partidului din care provine mergeau în această direcţie.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite