Va da Rusia înapoi după loviturile devastatoare administrate de Ucraina?

Volodimir Zelenski: „Cred că suntem mai aproape de pace decât credem… Suntem mai aproape de sfârșitul războiului”. Zelenski explică şi de ce depinde acest sfârşit: o Ucraina puternică, ajutată masiv de occident.

FOTO Profimedia

Să nu fim naivi. Ajutorul occidental este mult mai mare şi intens decât se spune public. Ucraina avea rachetele ATACMS înainte ca America să recunoască public acest lucru. La fel rachetele britanice Storm Shadow. Nu se spune nimic despre contribuţia occidentului la instruirea militarilor ucrainieni sau chiar la participarea directă la mânuirea şi mentenanța armelor occidentale livrate Ucrainei.

Informaţiile cruciale despre prezenţa şi deplasarea militarilor şi echipamentelor ruseşti în zona de conflict sunt partajate de către serviciile de informaţii occidentale cu Ucraina, în mod oficial, în urma unei decizii a NATO.

Rusia a vrut să devină putere mondială nu prin capacităţile sale economice, financiare, comerciale, tehnologice, ci efectiv cu sperietoarea armelor nucleare. A răsuflat şi această sperietoare. Nu se mai teme nimeni de ea.

„Se înțelege că liniile roșii trasate de Moscova sunt ignorate de Occident, iar Kremlinul trebuie să urmeze pași mai semnificativi pentru a demonstra seriozitatea intențiilor sale”, spune un om de știință rus cu legături cu diplomați de rang înalt.

Potrivit politologului Serghei Markov, un  apropiat de Kremlin, în cele mai înalte eșaloane ale armatei ruse există o înțelegere tot mai mare că Rusia a vorbit mult despre „linii roșii”, dar nu a făcut nimic. Nu de alta, dar Putin înţelege că arme nucleare au şi ţările NATO, şi că un război nuclear ar face praf şi Rusia.

Atacuri masive ale Ucrainei în Rusia

Nu este clar cu ce arme a atacat Ucraina, dar a lovit circa 200 de obiective militare şi economice adânc în teritoriul Rusiei.

Ocuparea regiunii Kursk. Cea mai cruntă lovitură ocuparea a 1300 km pătraţi din regiune Kursk şi a peste 100 de localităţi. Au trecut aproape două luni de la acest atac, şi armata Rusiei nu este în stare să recucerească teritoriul rus pierdut.

Mai mult, în ultimele 24 de ore Ucraina a spart graniţa Rusiei într-o altă regiune, ţinută deocamdată secretă, şi în care vrea să repete scenariul Kursk.

Distrugerea depozitului de armament de la Toropeț. Depozitul militar de la Toropeț, unul dintre cele 13 mari depozite ale Rusiei, a fost renovat  recent, între 2015-2018, iar Vice-ministrul Apărării, Dmitri Bulgakov, a declarat la acea vreme că depozitul era capabil să reziste atacurilor cu rachete și exploziilor nucleare.

Acum o săptămână, forţele militare ucrainiene au lovit şi distrus acest depozit militar al armatei Rusiei, în care se găseau circa 30.000 de tone de armament, de explozibili, inclusiv stocuri de rachete balistice, rachete antiaeriene, rachete, muniție de artilerie și mine,  sisteme de rachete tactice Iskander, sisteme de rachete tactice Tochka-U, bombe aeriene dirijate și muniție de artilerie, a precizat CNN. Toropeț este situat la aproximativ 470 de kilometri nord de granița cu Ucraina și la peste 370 de kilometri vest de Moscova.

Exploziile au fost atât de puternice, încât au produs un cutremur de 2,8 pe Richter, iar guvernatorul regiunii a fost nevoit să evacueze o parte din populaţia oraşului.

Întrebarea este cum îşi apără Rusia marile depozite de armament dacă un roi de drone ucrainiene este în stare să producă asemenea pagube.

Lângă Toropeț a fost lovită o altă bază militară importantă, astfel încât Rusia a pierdut o cantitate însemnată din logistica sa.

Explozia rachetei Satan II. Celebra şi imbatabila rachetă rusă, SATAN II, aflată în stare de testare, a explodat în silozul său înainte de a decola pentru probe. Cât a fost mâna serviciilor de securitate ucrainiene, nu se ştie.

Marina militară rusă. A fost decimata de forţele ucrainiene, aşa că Rusia a fost nevoită să mute navele de război din porturile Crimeii în alte zone mai departe de Ucraina. La fel avioanele de luptă. Marea Neagră a devenit un „lac” NATO, la fel cu Marea Baltică.

Alte obiective militare şi economice. În ultimul timp Ucraina a schimbat tactica. Loveşte tot mai des obiective militare şi economice aflate departe de graniţa sa cu Rusia, uneori la peste 1000 de km, cauzând pierderi importante Rusiei. Este vorba de rafinării, centrale electrice, aerodromuri, depozite de combustibil și fabrici militare din Rusia. La Moscova sunt oprite adeseori zborurile civile  pe aerodromuri, de frica dronelor.

Rusia are o suprafaţă imensă, care nu poate fi protejată de apărarea antiaeriană, nici măcar obiectivele esenţiale cum a fost depozitul de la Toropeț.  Roiurile de drone ucrainiene se plimbă nestigherite în spaţiul rus, la la mii de km de graniţa  cu Ucraina. Armata şi economia militarizată a Ucrainei produce acum propriile drone şi rachete, se pare superioare apărării antiaeriene ruse.

Atacurile ruse asupra Ucrainei şi regiunii Donețk s-au redus ca intensitate în ultimele zile. Şi resursele militare ale Rusiei sunt limitate, dacă şi-a încetinit ofensivă din Donbas. Iranul a furnizat Rusiei rachete, dar fără rampele de lansare, de care are şi ea nevoie dat fiind conflictul cu Israelul. India vinde prin intermediari obuze şi armament Ucrainei, fapt ce a stârnit furia Moscovei.

Pe lângă cei un milion de morţi şi răniţi de ambele părţi ale războiului, pierderile economice şi militare pun pe gânduri populaţia şi elitele, dacă nu cumva pierderile suferite de Rusia sunt mult mai mari decât eventualele câştiguri teritoriale, rezultate din visele imperiale ale lui Putin.

Se adaugă şi pierderile suferite din sancţiunile economice ale Occidentului şi din faptul că Rusia a devenit „oaia neagră” a întregii lumi.

Sancţiunile economice, în primul rând embargoul asupra exporturilor de petrol din Rusia, a lipsit economia Rusiei de 50% din sursele de venituri.

Ucraina aşteaptă autorizarea de a utiliza armele primite în interiorul Rusiei

Situaţia ar deveni şi mai gravă, dacă America şi alte ţări ar autoriza Ucraina să utilizeze armele trimise pentru atacuri în interiorul Rusiei. Suntem posibil foarte aproape de această decizie, fapt exprimat farte clar de primul ministru al Danemarcei, Mette Frederiksen:

 „Cea mai importantă linie roșie a fost deja depășită. Și atunci au intrat rușii în Ucraina". „Deci nu voi accepta această premisă și nu voi permite niciodată nimănui din Rusia să decidă ce este corect de făcut în NATO, în Europa sau în Ucraina”.

Este posibil ca Zelenski să revină din America cu permisiunea de a utiliza armele occidentale oriunde în interiorul Rusiei, fapt anticipat de Putin de moment ce şi-a mutat aviaţia pe aerodromuri mult la depărtate de graniţa cu Ucraina.

În concluzie

Victoria Rusiei impotriva Ucrainei nu este deloc aproape, mai ales că occidentul a înţeles că dacă Rusia  învinge Ucraina, urmează Republica Moldova şi Ţările Baltice.

În realitate, ajutorul occidental pentru Ucraina este mult mai mare şi mai consistent decât lasă să se vadă comunicatele oficiale.

Rusia ajunge şi ea la limită cu resursele militare şi economice consumate în război, cu un câştig mult mai mic decât paguba.