Un an de război: Lumea liberă rezistă militar și economic

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La un an de la începerea războiului, Putin nu le-a putut comunica rușilor nicio victorie pe frontul ucrainean. Dacă în primele luni de la începerea invaziei, trupele ruse ocupaseră 25% din teritoriul Ucrainei, azi mai controlează doar 15%. De aceea, în discursul său de marți, Putin n-a putut decât să agite iar amenințarea atomică, prin autosuspendarea Rusiei din ultimul tratat de control al arsenalului nuclear.

FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Restul a fost un amalgam delirant, din care a frapat cinismul afirmației că ucrainenii - cei loviți fără discernământ, zi și noapte, de rachetele rusești ori împinși în pribegie în proporții șocante (8 milioane de refugiați) - ar fi ”carnea de tun” a Occidentului.

„Rusia a pierdut”

„Rusia a pierdut pe plan strategic, tactic și în termeni de capacitate operațională”, consideră generalul Mark Milley, șeful Statului Major american. La reuniunea din 14 februarie, de la Bruxelles, a Grupului Ramstein al celor 54 de state aliate Ucrainei, generalul Milley a sintetizat: ”De la Harkov la Kherson, linia frontului e stabilă”.

Adjuncta șefului diplomației americane, Victoria Nuland, a avansat cifra de 200.000 de soldați ruși morți sau răniți în acest război. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, apreciază că nivelul de uzură al trupelor ruse în Ucraina este la nivelul primului război mondial. La pierderile de vieți se adaugă un milion de ruși care și-au părăsit țara după 24 februarie 2022.

Bilanțul Rusiei este exact opusul a ceea ce-și dorea Putin la declanșarea ”operațiunii speciale”. Forțele lui, slab pregătite, s-au împotmolit lamentabil la Bahmut, devenit simbolul neputinței ruse. Occidentul, în loc să fie dezbinat, a strâns rândurile ca niciodată. Europa, care era pe cale să fie deturnată de discursul francez despre ”autonomia strategică”, s-a repliat sub umbrela strategică americană, iar NATO a trecut de la ”moartea cerebrală”, superficial diagnosticată de Macron, la o nouă fază de extindere.

Frontul energetic

În ceea ce privește șantajul energetic, acesta s-a dezumflat patetic: prețul gazului a ajuns să fie de șapte ori mai mic decât la apogeul crizei din energie, cauzate de închiderea robinetului rusesc. Au contribuit la asta atât iarna blândă, cât și reducerea cu 19% a consumului în UE.

Sigur, inflația doare, prețul gazului încă e mult peste nivelul de acum doi ani, dar Europa a evitat recesiunea. Dependența de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021 - cu vârful de 53,8% în ianuarie 2021 - la numai 8%.

Intrate în vigoare în decembrie, sancțiunile privind petrolul rus au diminuat cu 46% încasările Rusiei în ianuarie din vânzarea de hidrocarburi, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, fapt ce a dus deficitul bugetar al Rusiei la un nivel fără precedent din 2007. Comisia Europeană estimează că, prin plafonarea de către G7 a prețului de achiziție a țițeiului rusesc și prin interdicțiile aplicate importurilor în UE, Moscova pierde 160 de milioane de euro pe zi.

Analiștii economici atrag atenția, însă, că, dacă în lunile ce urmează Europa și Rusia vor reuși să se descurce energetic, respectiv financiar, problemele pot apărea la iarnă: pentru europeni va fi o provocare să-și refacă stocurile energetice, iar rușii vor resimți prăbușirea încasărilor și consecințele decuplării tehnologice și comerciale de Occident.

Lumea democratică a câștigat, deocamdată, bătăliile în plan militar și economic. Dar războiul, pe ambele fronturi, se arată de durată. Un război care, după cum spunea Joe Biden, la Varșovia, ”nu este o necesitate. Este o tragedie. Președintele Putin a ales acest război. Fiecare zi în care războiul continuă este alegerea lui”.

De aceea, determinarea afișată de alianța occidentală, la împlinirea unui an de la declanșarea invaziei, este esențială pentru soarta confruntării dintre lumea liberă și imperialismul rus.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite