Uciderea leului Cecil determină o reacţie fulgerătoare a comunităţii internaţionale

Poza care a făcut înconjurul lumii şi a stârnit un val fără precedent de oroare şi revoltă

Cumplita agonie şi moartea lui Cecil, leul cu coamă neagră, simbolul ales de Zimbabwe pentru a ilustra extraordinara frumuseţe a ţării, a stârnit o vehementă reacţie de condamnare pe plan internaţional.

Zeci, sute de mii de mesaje condamnând comportamentul crud, criminal şi iresponsabil al braconierilor americani care au atras animalul în afara rezervaţiei, l-au rănit grav cu o săgeată şi apoi l-au urmărit 40 de ore pentru ca, în final, să-l ucidă cu un glonţ tras de aproape şi apoi să-i taie capul pentru trofeu. 

Tragic episod care însă nu are cum să rămână fără urmări, readucând în prim plan problema deosebit de gravă a braconajului frenetic, a uciderii de animale rare sau din specii aflate pe cale de dispariţie  şi comercializării ilegale de "trofee". 

În contextul emoţiei generale create de evenimentul din Zimbabwe, în fine, la nivelul Adunării Generale a Naţiunilor Unite a fost adoptat pe 30 iulie un document cu valoare istorică intitulat "Tackling illicit trafficking in wildlife" , încurajând Statele Membre să ia măsuri imediate împotriva "traficului oribil" în valoare de mai multe miliarde de dolari anual. Foarte important document deoarece, cu claritate şi deosebită precizie, aşază acest tip de trafic ilegal (cu toate acţiunile sale conexe, inclusiv faptele braconierilor din Zimbabwe) în categoria actelor ce ţin de crima organizată, corupţiei, lupta împotriva acestui fenomen fiind integrată în acţiunile mondiale împotriva reţelelor transnaţionale ale crimei organizate. 

Iată ce se spune în acest document, afirmaţii care deschid pentru toate Statele Membre posibilitatea de a coopera folosind - şi pentru acest tip de criminalitate împotriva florei şi faunei din zonele sălbatice - instrumentele foarte bine puse la punct folosite acum în cooperarea internaţională împotriva crimei organizate şi terorismului.

art.2: Încurajează Statele Membre să adopte măsuri efective pentru a preveni şi facă faţă problemelor serioase pe care le reprezintă acţiunile ilegale împotriva mediului, precum traficului provenind din zonele cu viaţă sălbatică, sau provenind din zone protejate, inclusiv flora şi fauna care sunt protejate de către "Convenţia privind comerţul internaţional cu faună şi floră aflate pe cale de dispariţie" sau din braconaj.

art.3: Îndeamnă Statele Membre să ia măsuri decisive la nivel naţional pentru a preveni, combate şi eradica traficul ilegal privind viaţa sălbatică, atât la nivelul cererii cât şi al ofertei, inclusiv prin întărirea legislaţiei necesare pentru prevenirea, investigarea şi trimiterea în judecată în cazurile de trafic ilegal precum şi prin înărirea capacităţii de răspuns a origanismelor legal abilitate precum şi a justiţiei, în acord cu legislaţia naţională şi internaţională, luând în considerare faptul că instituţia "Consorţiul internaţional pentru combaterea criminalităţii în domeniul vieţii sălbatice" poare oferi asistenţă tehnică importantă în acest domeniu

art.4: Cere Statelor Membre să facă o infracţiune severă din traficul cu specii protejate din fauna şi flora sălbatică şi care implică grupări criminale organizate, respectând propria legislaţie naţională precum şi art.2(b) din Convenţia ONU împotriva Criminalităţii Transnaţionale Organizate.

art.6: Încurajează Statele Membre să-şi armonizeze reglementările juridice, legale şi administrative pentru a sprijini schimbul de probe şi dovezi în cazul urmăririi penale a traficului ilicit cu animale sălbateice precum şi pentru a organiza la nivel naţional unităţi interdepartamentale de combatere a criminalităţii în acest domeniu, în spiritul legislaţiei naţionale din ţările respective.   

art.11: Încurajează cu putere Statele Membre, în acord cu Rezoluţia Consiliului Economic şi Social 2013/40 să coopereze la nivel bilateral, regional şi internaţional pentru a preveni, combate şi eradica traficul ilegal cu animale sălbatice şi produse de la aceste animale sălbatice, aceasta, printre altele, cu ajutorul unor mijloace legale aşa cum ar fi Conveţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale şi Convenţia ONU împotriva corupţiei. 

Foarte importantă această nouă deschidere de tip legislativ pe care o face acum documentul Naţiunilor Unite deoarce, astfel, se crează un cadrul internaţional care să permită ţărilor să opereze necesarele schimbări legislative dar să şi creeze o reţea eficientă  de combatere a fenomenului, cu instrumente specifice şi echivalabile juridic.

Este exact ceea ce cerea, acum câteva luni, cea de-a două Conferinţă Mondială asupra traficului cu animale protejate (miercuri 25 martie 2015, Harare), prilej cu care au fost prezentate statistici cu adevărat tragice, rezultatul unei operaţiuni masive pe plan mondial în care sunt amestecate multiple reţele de crimă organizată dar şi reţele teroriste care, astfel, îşi pot finanţa pe mai departe activităţile.

Braconajul şi comerţul cu specii animale protejate a atins niveluri fără precedent. Este clar că dacă nu demarăm o acţiune decisivă pentru a combate traficul cu animale sălbatice,va fi compromisă în mod grav capacitatea de supravieţuire a multor specii emblematice, fiind posibil ca extincţia lor definitivă să devină o realitate posibilă....Acest tip de trafic serveşte şi la finanţarea altor tipuri de acţiuni criminale, precum terorismul, cumpărarea de arme şi comerţul cu droguri, reprezintă un atac direct la statul de drept deoarece alimentează fenomenul corupţiei.    Seretse Ian Khama, Preşedintele Botswanei, Harare 2015

În fiecare an, s-a spus cu acest prilej (pledoarie reluată şi cu ocazia dezbaterii din Adunarea Generală a ONU), sunt ucişi între 20.000 şi 30.000 de elefanţi, sute de mii de rinoceri, tigri ... fauna de pe continentul african, spre exemplu, a scăzut cu 15% în doar un deceniu.

Traficul de acest tip ar produce în fiecare an venituri de aproximativ 9 miliarde de euro, pe locul trei pe plan mondial după comerţul cu arme şi cel de droguri. Dacă problematica vă interesează, vă oferim un link către un document excepţional  Nellemann, C., Henriksen, R., Raxter, P., Ash, N., Mrema, E. (Eds). 2014. The Environmental Crime:  Crisis – Threats to Sustainable Development from Illegal Exploitation and Trade in Wildlife and Forest Resources, realizat de un organism al ONU, UNEP, împreună cu Interpol. Veţi vedea dimensiunile îngrozitoare ale acestui tip de trafic şi consecinţele sale mai mult decât dramatice asupra mediului, adesea, din nefericire, ireversibile în cazul unor specii animale şi vegetale.

Pentru a vă face o idee asupra amplorii reale a fenomenului, iată date extrase din raportul INTERPOL asupra operaţiunii Paws II desfăşurată în Asia în lunile aprilie şi mai din acest an: au fost confiscate, ca rezultând din braconaj, 12 piei de feline mari, 9,3 tone de fildeş, 37 de bucăţi corn de rinocer (un kilogram valorează pe piaţa neagră 60.000 de dolari, adică dublul aurului), aproape 2000 de broaşte ţestoase şi reptile diverse, 282 de pangolini şi 5 tone de carne de pangolin. Au fost arestate peste 300 de persoane acuzate că fac parte din reţelele de braconieri şi traficanţi. 

Reţele despre care există dovezi din ce în ce mai evidente că sunt deja "elemente captive" ale unor structuri cu mult mai ample, cele teroriste. Cele care deja şi-au trimis oameni de încredere care să conducă operaţiunile de valorificare a produselor rezultate din braconaj. În plus, contra unor sume foarte ridicate, asigură chiar intrarea în rezervaţiile naturale, „acoperind” urmele unor vânători ilegale sau, cum se pare că a fost cazul în Zimbabwe, să atragă animalele în afara rezervaţiei pentru a putea fi ucise „în mod legal”.

Teama, în acest moment, este că reţelele internaţionale ale crimei organizate lucrează la o omogenizare a liniilor de contrabandă, pentru a le face mai puternice şi mai rentabile, reunind sub o comandă unică reţele diverse, specializate în diferite domenii, dar care până acum acţionau separat. Documentul ONU transmite un mesaj în urgenţă Statelor Membre, decidenţilor politici dar şi opiniei publice, cea a cărei mobilizare în forţă poate determina, iată, schimbări legislative majore. Aceasta, mai ales, deoarece se anunţă, în perioada imediat următoare, modificări legislative care să vizeze o reglementare internaţională cu mult mai severă a regimului zonelor protejate şi rezervaţiilor naturale şi zonelor lor proxime (Zimbabwe a anunţat ieri instituirea unei zone de interdicţie absloută şi pe timp nedeterminat în zonele din apropierea rezervaţiilor) dar şi pedepselor acordate, în regimul de urgenţă rezervat actelor teroriste, celor implicaţi în acte de braconaj şi trafic illici cu animale şi specii florale protejate.

Un început salutar în ceea ce ar trebui să devină procesul de conştientizare la nivelul opiniei publice internaţionale că trebuie reacţionat urgent în faţa unei primejdii directe împotriva patrimoniului umanităţii.