„Trăim într-o lume în care nu ne-am pierdut identitatea muzicală!”. INTERVIU cu Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival

 „Nici globalizarea nu scapă de jazz și nici jazzul de globalizare! Și da, trăim într-o lume în care nu ne-am pierdut identitatea muzicală, la amprentă mai trebuie sa lucrăm. Sibiu Jazz Festival, cel mai renumit festival de jazz din România, ajuns la a 52-a ediție, își deschide porțile în perioada - 10-14 septembrie (marți - sâmbătă) pentru publicul național și international, accesul fiind gratuit. În peste jumătate de secol de activitate putem vorbi de un public ereditar”, mi-a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate, Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival. De asemenea, pe parcursul acestui material, mai puteți citi despre cultura și istoria festivalului.

Simona Maxim, director Sibiu Jazz Festival

Sebastian Rusu: Când vorbim despre un festival ajuns la ediția cu numărul 52, trecutul și viitorul sunt două elemente cheie. Ce e nou și ce rămâne neschimbat la Sibiu Jazz Festival în acest an?

Simona Maxim: Îmi permit să vă contrazic deoarece, în viziunea mea, trecutul și prezentul sunt elemente cheie care nu doar se intercalează, ci formează un tot, un sistem unitar de referință în domeniul artistic. Viitorul reprezintă o „cheie” care nu ne aparține și este ticluită în mister, în umbre, asemeni mult râvnitei „Perle a lui Steinbeck”. Cred că este bine să lăsăm viitorul să-și facă singur simțită prezența.

Noutatea fiecărei ediții de festival constă în programul artistic, realizat cu muzicieni de valoare (unii pentru prima dată în România), de fiecare dată alții, sau când, totuși, după o perioadă unii dintre ei revin la Sibiu prezintă întotdeauna producții noi.

Deși în muzica de jazz există aproape întotdeauna o temă melodică care se repetă pentru mine este o provocare fiecare ediție pentru că nu îmi place să mă repet. Și da, am parte de o mare bucurie pentru că jazzul chiar îmi oferă o paletă atât de vastă, colorată, incitantă, provocatoare melodic și ritmic.

Rămâne neschimbat în festival conceptul de bază: muzica bună! Personal, consider că există doar două tipuri de muzică: muzică bună și muzică proastă, ulterior aceste două categorii se ramifică în genuri, stiluri, curente și așa mai departe. Voi reveni cu detalii despre artiști și biografia lor pe măsură ce ne apropiem mai mult de proximitatea festivalului.  Având în vedere faptul că vorbeam de evenimente conexe mă bucură reușita din ultimii ani din cadrul festivalului intitulată „ Jazz For Kids”, un eveniment ce face parte din modului de PR educativ de jazz pentru comunitate, respectiv un atelier și spectacol ludic în cadrul festivalului, care aduce în prim-plan universul muzicii de jazz pentru cei mici. Practic vorbim de artiști entuziaști, care creeză o atmosferă magică, invitându-i pe cei mici să se bucure de improvizații spontane.

În goana după nume și numere cât mai mari, mulți organizatori uită că un festival ar trebui să aibă și menirea de a descoperi viitorii mari artiști înaintea tuturor. Ce criterii primează în procesul de curatoriere a line-up-ului Sibiu Jazz Festival?

Nu resping, dar în acest moment nici nu îmbrățișez goana după nume și audiențe cât mai

mari. Oamenii în marea majoritate sunt în prezent victimele goanei după efectul de tabloid într-o lume în care totul pare și trebuie să fie senzațional. Un nume mare pe scenă într-adevăr atrage senzaționalul, un aspect intrinsec pe care nu-l exclud, bineînțeles, din sfera artisticului.

Senzaționalul are darul de a întări emoția și nu de a o dilua, cum din nefericire se întâmplă atunci când senzaționalul naște un nume mare și nu invers. În opinia mea, ar fi bine să apreciem cu atenție, cu adevărat ceea ce noi numim colocvial „senzațional”.

Este senzațional ceea ce trăiesc și experimentez eu ?? sau este senzațional ceea ce mi se oferă prin campanii publicitare foarte bine puse la punct și o întreagă mașinărie de producție de vedete? Este adevărat și faptul că societatea este o mașină de fabricat zei, cum zicea marele psiho-sociolog Serge Moscovici. Pentru mine zeul e jazzul.

Într-adevăr, participarea la un festival cu renume asigură un pas important în avansarea carierei pentru orice artist aflat la început. Este foarte important acest aspect. Nu doar pentru dezvoltarea artistică și creativă a muzicianului, dar mai ales pentru a-l încuraja în a rămâne pe calea artei și creativității în detrimentul zonei comerciale.

Mai ales în țara noastră sunt foarte mulți muzicieni extraordinar de talentați în jazz și muzică contemporană improvizată, dar care nu apucă să se dezvolte pentru că își câștigă existența cântând, orice se cere, la nunți și alte evenimente private. Nu doar un festival, ci orice organizație care promovează muzica are responsabilitatea de a sprijini artiștii care produc valoare.

Care sunt cei mai valoroși „ași” din mâneca unui manager atunci când resursele financiare nu pot materializa întru totul viziunea artistică?

Nu sunt mai mulți. Este un singur AS: adaptabilitatea.Te adaptezi și supraviețuiești. Pentru asta ai nevoie în primul rând de o conștientizare a prezentului și a ceea ce poți face real, faptic; bineînțeles totul “condimentat” cu intuiție, farmec și fler în relațiile sociale și cu terții. 

Visele rămân valabile chiar dacă nu se materializează imediat. Sensul unui vis este dat de constanță și voință, iar aripile sale sunt ceea ce numeam mai sus adaptabilitate.

Ipostaza de manager vă implică 100% nu doar înainte de festival, ci și în zilele de desfășurare. Ce momente din timpul festivalului vă aduc satisfacție și confirmarea faptului că tot efortul depus a meritat din plin?

Sunt multe momente. În primul rând, este emoția cathartică oferită de actul artistic, iar în al doilea rând este bucuria, mulțumirea și recunoștința pe care o împărtășim ca echipă. Vorbim de două emoții cu naturi diferite, însă complementare care asigură cordul și acordul mai puțin vizibil al unui festival cu adevărat reușit.

În mai bine de jumătate de secol de existență, atât parcursul festivalului, cât și al Sibiului s-au tot remodelat. Mai putem spune că Sibiul este un oraș iubitor, cunoscător, consumator de jazz?

Eu sunt un devorator de cultură, implicit jazz, motiv pentru care răspunsul meu este amplu întrucât are în vedere toate evenimentele culturale, de valoare, din oraș.

Un iubitor de cultură investește în cultură. Deja cunoașteți faptul că în Sibiu nu se vând bilete. Suntem cu mult în urma altor orașe precum Cluj, Timișoara, Iași. Așadar iubitori de cultură (consumatori de cultură în sensul mai popular cunoscut) există pentru că din fericire noi ca operatori culturali avem susținere de la bugetul de stat pentru a realiza evenimente deosebite; gratuit sau la un preț modic. Totdeauna cunoscătorii au fost puțin la număr. Un cunoscător nu este doar o persoană bine informată, ci este și o persoană care experimentează. Însă, în ultimii ani aceștia s-au împuținat și mai mult.

Eu mă consider o norocoasă pentru faptul că în anturajul meu apropiat există câțiva cunoscători care mă consiliază în domenii ale artei în care nu excelez. În rest, mucesc să mă informez corect. Timpul meu este prețios, nu vreau să-l irosesc participând la evenimente de prost gust. Caut muzica ce inspiră și creează emoție pentru oamenii care se aventurează într-o călătorie în momentul în care vin la un festival. Dacă palpez și lipăi această emoție ajungem la esența locurilor comune.